Destinatia zilei:Mănăstirea Prislop
Publicat de Cosmin Meca, 8 octombrie 2014, 08:37 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 11:18
Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitoreşti din ţara noastră şi atrage vizitatori de pretutideni, fapt dovedit de plăcuţele numerelor de înmatriculare ale maşinilor. Parcarea este mereu prea mică.
[jwplayer mediaid=”90545″]
De la Haţeg, un drum judeţean printre dealuri deschide minunata depresiune a Haţegului, ?Ţara Haţegului?, leagănul poporului român, care se întinde pâna la poalele Munţilor Retezat.
Aşezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale până aproape de monument.
În acest spaţiu originar şi încărcat de istorie al poporului nostru, Sfântul Nicodim, reorganizatorul şi îndrumatorul monahismului românesc din a doua jumatate a veacului al XIV – lea, a ctitorit Mănăstirea Prislop, la 13 km de Haţeg.
În 1950, Prislopul devine mănăstire de călugăriţe, prin hotărârea Episcopului Andrei Magieru al Aradului. Aşa este şi acum, iar măicuţele preferă să stea departe de vâltoarea microfoanelor şi a camerei de luat vederi. Ele invocă această lucrare a Domnului care le aduce linişte şi urează tuturor vizitatorilor sau ascultătorilor să petreacă măcar câteva minute pe zi în aceeaşi împlinire sufletească dată numai de izolarea perfectă pe care o oferă viaţa la Mănăstire.
În 1952, Părintele Arsenie a conceput şi zidit o clopotniţă pe stâncăria unui deluşor de lângă biserică, spre miazăzi.
După două veacuri de înstrăinare şi de absenţă aproape totală a vieţii monahale, maicile de la Mănăstirea Prislop, sub îndrumarea duhovnicească şi artistică a Părintelui Arsenie, au izbutit să ridice prestigiul ei sub raport duhovnicesc, artistic, gospodăresc, încât azi ea se prezintă ca un asezământ monahal cu o viaţă duhovnicească aleasă, dar şi cu un valoros monument de artă medievală, care atrage mulţimi de credincioşi şi turişti din ţară şi de peste hotare.
Cel mai vizitat loc de pelerinaj este mormântul Părintelui Arsenie Boca, numele şi amintirea căruia se află pe buzele tuturor
Mormântul Părintelui Arsenie Boca de la Prislop e veşnic plin de flori. Se spune că aici florile nu se ofilesc niciodată. Nu există persoană care să treacă pragul mănăstirii şi să nu poposească preţ de câteva minute la mormântul Părintelui.
Se naşte la 29 septembrie 1910, la Vaţa de Sus, lângă Brad. Primeşte numele de botez Zian. Face şcoala primară în satul natal şi apoi intră la Liceul Naţional Ortodox ?Avram Iancu? din Brad, pe care-l termină în 1929.
În ziua în care a împlinit 25 de ani este hirotonisit diacon celib. În 1939 urmează o scurtă perioadă de ucenicie în monahism pe Muntele Athos.
În 1951, în noaptea de 15 spre 16 ianuarie oamenii autorităţii de stat îl ?ridică? pe Părintele Arsenie pentru anchetă. Nu se prezintă nici un ordin. Procedeul e brutal, Părintele este dus la Canal, pentru că i-a ajutat creştineşte pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului, dar şi datorită notorietăţii sale în creştere printre credincioşii creştini. Este eliberat un an mai târziu şi se întoarce la Prislop, unde participă la slujbe, pictează şi lucrează în grădina mănăstirii, dar evită contactul cu pelerinii. Perioada de linişte se încheie în 1955, când este anchetat la Timişoara şi ţinut apoi şase luni în detenţie.
Moare în data de 28 noiembrie 1989. Prohodit de o mulţime impresionantă de credincioşi, Părintele Arsenie este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în ziua de 4 decembrie 1989.
[jwplayer mediaid=”90575″]
