Alexandru Dimitire Xenopol – filozof al istoriei de talie mondială
Publicat de Cosmin Meca, 2 decembrie 2015, 08:31 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 20:05
Radio Romania Regional vă prezintă proiectul Eu Aleg Romania, 100 de români pentru istoria lumii. O sută de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii şi au îmbogăţit cunoaşterea universală. Omul zilei de astazi este Alexandru Dimitire Xenopol, AD Xenopol cum il stie multa lume, printre realizarile caruia mentionam primul tratat major de istorie a poporului roman.
Nascut la Iasi in tulburele an 1847 a studiat intens si a reusit sa se transfere la Viena 23 de ani mai tarziu pentru a se dedica dreptului si apoi la Berlin, filozofiei. Imediat dupa ce implinise 20 de ani a debutat in Convorbiri Literare ceea ce, pe vremea respectiva, era o realizare notorie. Aprofundase traditiile romanesti si institutiile statului modern.
Pana la sfarsitul secolului XIX era destul de greu pentru un invatat apusean sa aiba o buna vedere de ansamblu asupra a ceea ce se numea de catva timp Romania. Abia in 1893 se incheia marea sinteza „Istoria romanilor din Dacia Traiana” de A. D. Xenopol. Avea 6 volume si a fost rezumata pentru straini in numai doua, aflam intr-o consemnare din 2005 a Instuitutului European.
Alexandru Dimitrie este primul născut dintre cei şase copii ai Măriei şi ai lui Dimitrie Xenopol. Tatăl său, probabil autodidact, dar cu o remarcabilă cultură şi cunoscând câteva limbi europene, nu a avut o situaţie materială sigură, fiind, după stabilirea sa în Iaşi, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar de pension, preceptorul copiilor marelui ban Iordache din Bacău şi, în sfârşit, director, aproape douăzeci de ani, al penitenciarului din Iaşi, conform unei note de subsol din Istorii Regasite.
Am rasfoit cu mare placere prefata scrisa de AD Xenopol Tratatului despre Domnia lui Cuza Voda, al carui autor este. Spune ca era copil cand Cuza domnea dar nu avea habar de imprejurarile epocii pana ce nu s-a apucat sa le cerceteze. Se dezbracase de ideile preconcepute pe care le-a intuit la altii si s-a apropiat de Cuza asa cum ar fi facut fata de un fanariot egiptean.
[jwplayer mediaid=”184539″]
