Dezbateri încinse privind interzicerea rețelelor sociale pentru tinerii sub 15 ani. România, în fața unei decizii istorice
Dezbaterea privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale a devenit una dintre cele mai sensibile teme publice ale momentului. Între propuneri de interdicție totală, modele europene și un proiect legislativ deja în curs, România caută o soluție care să protejeze copiii fără a intra în conflict cu regulile europene și realitatea tehnologică.
Publicat de Cosmin Meca, 3 februarie 2026, 08:40
În România, discuția despre interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani s-a intensificat puternic în contextul anului 2026, fiind alimentată atât de exemplele din alte state europene, cât și de presiunea publică tot mai mare legată de impactul mediului online asupra minorilor. Deși în spațiul public se vorbește frecvent despre un „ban sub 15 ani”, cadrul legislativ concret aflat în prezent în discuție vizează, de fapt, introducerea unui așa-numit „majorat online” stabilit la 16 ani.
Această inițiativă legislativă prevede că minorii sub 16 ani ar putea accesa servicii online și crea conturi pe platforme digitale doar cu acordul expres și verificabil al părinților sau tutorilor legali. Proiectul a parcurs deja o etapă importantă, fiind adoptat în Senat, și se află în prezent în analiză la Camera Deputaților, forul decizional. Nu este vorba, așadar, de o interdicție totală, ci de un sistem de control parental obligatoriu, care mută responsabilitatea atât către familie, cât și către platformele digitale.
Legea stabilește și o serie de obligații clare pentru furnizorii de servicii online și rețelele sociale. Printre acestea se numără introducerea unor mecanisme de verificare a vârstei utilizatorilor, etichetarea conținutului în funcție de categoriile de vârstă, măsuri sporite de protecție a datelor personale ale minorilor și limitarea sau interzicerea publicității personalizate adresate copiilor și adolescenților. Nerespectarea acestor obligații ar putea atrage sancțiuni financiare consistente, calculate procentual din cifra de afaceri realizată pe teritoriul României.
În paralel cu acest proiect aflat deja pe traseu legislativ, au apărut poziții publice care cer măsuri mai dure. Unele voci din zona instituțională susțin explicit ideea interzicerii accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 sau 16 ani, argumentând că aceste platforme reprezintă produse cu risc ridicat pentru dezvoltarea emoțională și psihologică a minorilor. În contrapondere, alți decidenți politici resping ideea unei interdicții, considerând-o dificil de aplicat în practică și subliniind importanța educației digitale și a responsabilității parentale.
Miza este una majoră, deoarece orice decizie de acest tip riscă să genereze conflicte juridice la nivel european. Introducerea unor obligații suplimentare pentru platformele online trebuie armonizată cu legislația Uniunii Europene, în special cu regulile deja existente privind serviciile digitale. În plus, implementarea practică a verificării vârstei ridică probleme serioase legate de protecția datelor, eficiența controlului și riscul ca minorii să ocolească sistemele impuse.
Contextul european pune o presiune suplimentară asupra României. În unele state, precum Franța, se discută sau chiar s-au adoptat măsuri mult mai dure, inclusiv interdicții clare pentru copiii sub 15 ani, cu termene de aplicare stabilite. Aceste exemple alimentează dezbaterea internă, dar nu pot fi preluate automat, deoarece cadrul legislativ și instituțional diferă semnificativ.
În perioada următoare, atenția se va concentra asupra parcursului final al legii „majoratului online” la Camera Deputaților și asupra eventualelor amendamente care ar putea înăspri regulile existente. De asemenea, va fi esențial modul în care autoritățile vor reuși să echilibreze protecția minorilor, drepturile fundamentale și obligațiile impuse de legislația europeană. Indiferent de forma finală, decizia care se conturează are potențialul de a schimba radical relația copiilor din România cu mediul online.
