Ecaterina Szabó – regina Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 1984
Publicat de Cosmin Meca, 14 mai 2016, 09:09 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 11:17
Una din poveștile de aur ale sportului românesc s-a scris în Zagon, o mică așezare din județul Covasna.
De acolo pornea către podiumul olimpic, pe când era foarte mică, Ecaterina Szabó. Mama ei a simțit că e un copil special și a făcut cea mai bună alegere: gimnastica. A ales pentru Ecaterina, pentru România, pentru o întreagă lume. Astăzi, Kati este eroina celor doi fii ai săi. Dar este și eroina noastră: de 4 ori campioană olimpică în 1984 la Los Angeles. Și titlul de vicecampioană la aceeași ediție a JO cântărește enorm.
Ecaterina s-a născut în ianuarie 1968. De acasă, din Zagon, a plecat de pe la 3 ani, pentru început la Brașov, apoi la Onești, iar pe la 11 ani i se deschideau porțile Devei. Iar de acolo, cu sacrificii, eforturi și foarte multă muncă, a pornit într-o călătorie în jurul lumii: ba pe covorul de la sol, ba pe fâșia îngustă a bârnei, ori la sărituri sau paralele. Prima diplomă în gimnastică o primea la 4 ani, iar prima medalie în 1976, la campionatele naționale.
Sunt amintiri pe care, cu ani în urmă, Kati ni le-a împărtășit chiar în casa natală de la Zagon, amintiri dragi păstrate în arhiva de aur a Radio Tg.Mureș.
Acolo, vacanțele de vară au cel mai nobil parfum, alături de cei dragi ai săi.
Primii săi antrenori în marea gimnastică au fost Marta și Bela Karolyi. Din anii ‘80, succesele Ecaterinei se măsurau pe cea mai înaltă a podiumului, la Europenele de Tineret de la Lyon și Ankara, apoi la Europenele de la Göteborg. Lipit de suflet îi este și aurul mondial de la Budapesta din ‘83, rezultatul care-i dădea încredere că visul ei de a deveni campioană olimpică era foarte aproape. 4 medalii de aur și una de argint, extrem de prețioasă.
Los Angeles 1984 – rămâne un an memorabil pentru tânăra plecată din județul Covasna. A luat nu doar cele 4 medalii de aur, ci și milioane de inimi care au bătut alături de ea în vara lui 1984. A reușit să obțină, între 1983 și 1984, 17 note de zece.
În cariera sportivă, Ecaterina a traversat continente și obișnuia să aducă din călătoriile lungi nu doar medalii prețioase, ci și câte o păpușă. Camera ei de la Zagon e locul în care își amintește de copilăria mai altfel decât a celorlalți copii. Tot acolo, în camera de la Zagon, le depăna celor doi băieți ai săi, Lorenzo și Zeno, povestea minunii de a fi cel mai bun din lume.
Ecaterina Szabó și-a încheiat cariera ca sportivă după Campionatul Mondial de la Rotterdam din 1987, de unde s-a întors cu aurul pentru echipă și bronzul la bârnă, după victoria asupra echipei ruse.
A urmat cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din București și a devenit antrenoare la Deva pentru alte gimnaste frumoase, grațioase și ambițioase.
Din 1992 trăiește în Franța, acolo a fost și antrenoare pentru o vreme.
”Îmi place să fiu cine sunt, nu am uitat de unde am plecat, iubesc simplitatea și liniștea”.
Sunt adevărurile care-i fac viața frumoasă Ecaterinei Szabó. Își dorește ca performanțele să nu-i fie uitate. Nici ale ei, dar nici ale generației sale.
Din 2000, Ecaterina Szabó a fost inclusă în Hall of Fame-ul gimnasticii mondiale, alături de cei mai mari gimnaşti ai lumii, Nadia Comăneci sau Teodora Ungureanu.
Ecaterina Szabó a câștigat de-a lungul carierei sale peste 100 de medalii, prima ei medalie venea acum 40 de ani. Și-a scris povestea vieții de sportivă cu migală, seriozitate și departe de cei dragi. Acum retrăiește cu emoție fiecare evoluție care a dus steagul României acolo sus. Și e tare mândră că are ce le povesti celor doi băieți ai săi.
Realizat de Radio România Tg.Mureș
Realizator: Gabriela Pîncă
Realizare video: Alin Mariș
