O nouă lege a cetățeniei în Ucraina exclude România de pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie
Modificarea legislației ucrainene privind cetățenia deschide calea cetățeniei multiple, însă exclude România de pe lista statelor acceptate, cu efecte directe asupra românilor din Ucraina și asupra relațiilor bilaterale.
Publicat de Cosmin Meca, 27 ianuarie 2026, 08:45
Noua lege a cetățeniei din Ucraina a fost modificată și a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2026, după ce a fost adoptată de Parlamentul de la Kiev în 2025 și promulgată de președintele Volodimir Zelenski. Actul normativ introduce posibilitatea cetățeniei multiple, însă doar în relația cu un număr limitat de state, stabilite printr-o listă oficială aprobată de autoritățile ucrainene.
Conform noii legislații, cetățenii ucraineni pot deține dublă cetățenie fără a renunța la cea ucraineană doar în cazul unor state precum Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. România nu se regăsește pe această listă, fapt care a atras atenția opiniei publice și a generat reacții atât în Ucraina, cât și în România.
În practică, această decizie are implicații importante pentru românii din Ucraina. Persoanele care locuiesc pe teritoriul ucrainean și care ar fi dorit să dețină simultan cetățenia română și cea ucraineană nu pot beneficia de prevederile privind cetățenia multiplă, întrucât România nu este inclusă în lista statelor acceptate. De asemenea, cetățenii ucraineni care doresc să obțină cetățenia română ar putea fi obligați să renunțe la cetățenia ucraineană, în lipsa unui acord bilateral care să permită păstrarea ambelor.
Excluderea României este cu atât mai sensibilă cu cât în Ucraina există o comunitate semnificativă de etnici români, în special în regiunile Cernăuți și Transcarpatia. Reprezentanți ai acestei comunități și analiști politici au atras atenția că noua lege ar putea afecta mobilitatea, drepturile și legăturile familiale ale românilor din Ucraina, dar și relațiile culturale și sociale cu România.
În România, decizia autorităților de la Kiev a generat reacții politice. Au fost formulate solicitări către Guvern și Președinție pentru a cere explicații oficiale și pentru a iniția demersuri diplomatice în vederea includerii României pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie. Ministerul Afacerilor Externe a precizat că legea nu afectează retroactiv persoanele care dețineau deja cetățenia ucraineană și că scopul principal al modificărilor este sprijinirea comunităților ucrainene din diaspora.
Autoritățile ucrainene au susținut că lista statelor incluse a fost stabilită în funcție de mai multe criterii, printre care dimensiunea diasporei ucrainene din respectivele țări, nivelul de sprijin politic, economic și militar acordat Ucrainei și relațiile strategice existente. De asemenea, a fost menționat faptul că lista nu este definitivă și ar putea fi extinsă în viitor, în urma unor acorduri bilaterale sau a unor decizii politice ulterioare.
În acest context, excluderea României rămâne un subiect sensibil, aflat în atenția autorităților și a opiniei publice, cu potențial impact asupra comunității românești din Ucraina și asupra relațiilor dintre cele două state.