Paştele în Europa

Publicat de Cosmin Meca, 16 aprilie 2017, 12:00

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor şi oferirea de cadouri aduse de Iepuraş sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul şi împodobirea porţilor caselor în care sunt fete nemăritate.

Preparatele de Paşte care în general nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la biserică are loc Prohodul.

Şi în Bulgaria, ca şi în România, se obişnuieşte ca ciocnitul ouălor să se transforme într-o competiţie între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit „borak” („luptător”, în bulgară).

În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor. După slujba de Înviere de la miezul nopţii, are loc prima masă de Paşte în familie. În prima zi de Paşte, exista obiceiul ca toată familia să se spele într-un lighean în care au fost puse ouă roşii şi bani de argint sau de aur, crezându-se că toţi vor fi astfel sănătoşi şi prosperi.

În Ardeal, tinerii obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că flăcăii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.

În Cehia şi Slovacia, stropitul femeilor poate fi înlocuit cu aplicarea unor lovituri uşoare, cu un bici special, împletit din opt, 12 sau chiar 24 de ramuri de salcie şi decorat cu panglici colorate. Se crede, şi în acest caz, că femeile „curtate” astfel vor rămâne frumoase şi sănătoase, iar cele care au fost neglijate se pot simţi jignite.

Un obicei vechi – în Germania și Olanda – este copacul de Paște. Oamenii iau câteva crengi goale, le pun într-un vas cu pământ, apoi golesc ouăle vopsite, iar copiii le atârnă cu panglici colorate de crengile goale care simbolizeaza moartea, pe când ouăle sunt simbolul vieții. Obiceiul a fost dus de imigranți și în Statele Unite.

Ca toți ortodocșii, rușii merg la slujba în noaptea de Paști, iar ora 0.00 îi găsește în fața bisericii, cântând. Este obiceiul să se dăruiască ouă viu colorate prietenilor și familiilor, cu urarea „Hristos a inviat!”. După un post aspru, ei mănâncă feluri de mâncare cu miel, pui, porc, ouă roșii și pască. Duminica este o zi de bucurie, în care rudele se vizitează între ele.

În Grecia, în duminica paștilor se fac petreceri în aer liber. Bucatele sărbătorești sunt așezate pe mese lungi. Unul dintre feluri este o pâine rotundă și plată, decorată cu ouă de paști numită Christopsomon. Ca și la noi, ei ciocnesc ouă spunând „Hristos a înviat!”.

Și în Noua Zeelandă, creștinii sărbătoresc Învierea lui Hristos prin servicii religioase. Duminică dimineața se organizează vânătoarea de ouă, unde copiii pot găsi ascunse prin grădini Hot Cross Buns (chifle dulci, însemnate cu o cruce) și ouă de ciocolată.

Franța a păstrat și ea tradiția de a dărui ouă în ziua de Paști (acum de ciocolată), simbolizând reînvierea naturii, primăvara și Învierea lui Hristos. În trecut, acum era și prima dată, după o perioadă de post, când se puteau mânca ouă. Louis al XIV-lea a dăruit ouă placate cu aur admiratorilor săi.

Iepuraşul de Paşte este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus după Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, pe la 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.