Străzile Craiovei și numele lor ? Traian Lalescu
Publicat de Cosmin Meca, 15 octombrie 2014, 13:50 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:34
Azi, la rubrica Străzile Craiovei și numele lor, o să vă povestesc despre numele străzii Traian Lalescu.
Plecând de la ipoteza că oamenii ar vrea să ?tie mai multe despre personalitatea al cărui nume îl poartă strada pe care locuiesc ei sau prietenii lor, strada pe care merg în fiecare zi sau doar uneori, am început să vă prezint câteva istorisiri legate de numele străzilor din Craiova, în special numele personalită?ilor din domeniul ?tiin?ei, dar ?i din alte domenii. Am început cu cartierul Rovine, al doilea ca mărime din Craiova după numărul de locuitori. În emisiunea precedentă am poposit pe strada Gogu Constantinescu care leagă strada Nicolae Iorga de strada Traian Lalescu. Gogu Constantinescu ?i Traian Lalescu au iubit matematica. Traian Lalescu s-a născut la data de 12 iulie 1882 adică la un an după Gogu Constantinescu. S-a născut la Bucure?ti a?a că studiile primare le-a făcut la Bucure?ti dar primele două clase gimnaziale le-a urmat la Craiova.Ne putem imagina , putem presupune că cei doi titani s-au cunoscut în această perioadă la Craiova dar ?i mai târziu la ?coala Na?ională de Poduri ?i ?osele din Bucure?ti unde Traian Lalescu a fost admis în 1900 când Gogu Constantinescu era deja elev în anul II. A?adar, cele două străzi par să lege istoric două mari personalită?i din România. În 1903 Traian Lalescu se înscrie la facultatae de ?tiin?e a Universită?ii din Bucure?ti, sec?ia de Matematici. Ob?ine titlul de licen?iat în 1905 după care pleacă la Paris, la celebra Universitate Sorbona. La 28 februarie 1908 şi-a susţinut, la Sorbona , teza de doctorat cu titlul Sur l?equation de Volterra care va fi considerată prima contribuţie de seamă în domeniul ecuaţiilor integrale şi prin aceasta Traian Lalescu este unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale. A publicat în 1911 cel dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale, intitulat Introducere la teoria ecuaţiunilor integrale . A elaborat studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.
Spirit practic, Traian Lalescu a fost atras de inginerie. A funcţionat , o vreme, după 1912, ca asistent la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele dar a urmat, în 1915, şi un curs de electricitate, predat de craioveanul Nicolae Vasilescu-Karpen. În perioada şederii la Paris, a obţinut şi diploma de inginer la Şcoala Superioară de Electricitate . El convinge Ministerul Lucrărilor Publice să înfiinţeze o Şcoală Politehnică şi la Timişoara devenind ,la data de 15 noiembrie 1920 primul Rector al ?colii Politehnice din Timi?oara..
Viziunea lui Traian Lalescu depăşea graniţele matematicii . El a generat un stil de viaţă, a creat modele pentru cei tineri. Desena frumos, cânta la violoncel, traducea din italiană. A fost bun prieten cu Tonitza, Medrea sau Zamfiropol-Dall. Câţiva ani l-a găzduit pe tânărul bănăţean Corneliu Baba, marele pictor de mai târziu
Avea un adevărat cult pentru teatru fiind bun prieten cu Victor Eftimiu, soţii Bulandra, Mişu Fotino.În februarie 1916, din iniţiativa unui grup de studenţi şi profesori din capitală, a luat fiinţă Clubul Universitar Bucureşti, ulterior Sportul stunedeţesc, iar Traian Lalescu a fost primul preşedinte. În acea perioadă era membru în Comitetul Central al forului conducător al sportului românesc. El a iniţiat şi înfiinţarea unei grupări sportive a Şcolii Politehnice din Timişoara.
În anii 1918 – 1919 , ca trimis al Guvernului României la Paris, a susţinut unirea tuturor românilor.A scris numeroase lucrări privind istoria matematicii în România. Printre acestea ?Viaţa şi activitatea lui Gheorghe Lazăr? . În 1919, fiind la Paris, publică ?Le probl?me ethnographique du Banat ?, din care răzbate spiritul patriotic şi dragostea lui pentru Banatul din care provenea prin rădăcinile tatălui său.A fost deputat de Caransebeş şi raportor general al bugetului statului, pentru anul 1925, în guvernarea Brătianu.
În 1927 s-a îmbolnăvit de pneumonie ?i moare la data 15 iunie 1929 în Bucureşti, la numai 47 de ani în plină putere ştiinţifică. Pentru a omagia personalitatea sa, numeroase licee din ţară poartă numele ? Traian Lalescu?, iar câte o stradă din Tmişoara, Craiova,Reşiţa, Oradea se numeşte Traian Lalescu.
Începând cu anul 1985 a fost organizat anual un concurs interjudeţean de matematică, pentru elevii de gimnaziu şi liceu din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. În mediul universitar se organizează concursuri de Mecanică teoretică, de Bazele electrotehnicii care poartă numele de ?Traian Lalescu?.
Din anul 1990 devine membru post-mortem al Academiei Române. La intrarea în Politehnica din Timişoara este plasat bustul lui Traian Lalescu , făcut de prietenul său , sculptorul Corneliu Medrea , în 1930.
A?adar, locuitorii străzii Traian Lalescu din Craiova., ?i nu numai ei, au motive să caute în numele străzii lor modele de via?ă profesională, modele de via?ă socială.
Prof.dr.ing. Gheorghe Manolea
Pre?edinte Comitetul Român pentru Istoria ?i Filosofia ?tiin?ei ?i Tehnicii ?CRIFST Filiala Craiova
Traian Lalescu la 30 de ani
