1000 de zile de război în Ucraina, în cifre. Orașe distruse, familii îndurerate și o țară transformată

19 noiembrie 2024 marchează cea de-a 1000-a zi a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, o piatră de hotar devastatoare care a remodelat națiunea și a trecut de punctul fără întoarcere.

Publicat de Cosmin Meca, 19 noiembrie 2024, 10:26

Familii distruse, orașe ruinante și identități schimbate pentru totdeauna. Viața care era înainte este acum doar o amintire.

Când tancurile rusești au pătruns în Ucraina în februarie 2022, se credea că asediul Kievului va fi rapid și că restul țării nu va rezista mult în fața unui inamic mult mai mare.

În schimb, această narațiune s-a prăbușit rapid. Armata ucraineană a demonstrat că poate încetini avansul forțelor ruse și, dacă nu le poate alunga complet, atunci – cu suficient sprijin din partea Occidentului – cel puțin poate amâna înfrângerea.

Dar aproape trei ani mai târziu, perspectiva este din nou sumbră. Rusia cheltuie sume uriașe de armament și viață umană pentru a obține mici, dar constante câștiguri teritoriale pe aproape o cincime din Ucraina pe care deja o controlează.

Între timp, Ucraina se luptă să minimizeze pierderile, să mențină moralul și să convingă aliații că, cu mai mult ajutor militar, poate schimba soarta războiului.

Pe măsură ce acest război brutal de uzură a atins a 1000-a zi, niciuna dintre părți nu pare dornică să negocieze.

Președintele ales al SUA, Donald Trump a spus că ar putea pune capăt rapid războiului, deși nu este clar cum sau în favoarea cui ar putea înclina balanța.

Acest context pare să conducă strategia Rusiei în estul Ucrainei, conform lui Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews, Scoția. Trump ar putea încerca să forțeze încheierea războiului prin oprirea furnizării de arme către Ucraina, spune profesorul citat de AP.

„Dacă Trump reduce ajutorul pentru Ucraina și o încetare a focului duce la un conflict înghețat, Rusia dorește să asigure cât mai mult teritoriu posibil acum”, a spus O’Brien.

1.000 de zile de război în cifre

ȘtirileProTV vă prezintă un bilanț sumbru al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Datele sunt colectate din surse deschise oficiale.

Câte victime au fost?

Este dificil să se confirme cu exactitate numărul trupelor ucise sau rănite, deoarece atât Ucraina, cât și Rusia sunt reticente în a divulga statistici oficiale privind victimele.

Până la 31 august 2024, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a documentat cel puțin 11.743 de civili uciși și 24.614 răniți în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, scrie Reuters.

Oficialii ONU și ucraineni spun că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, având în vedere dificultatea de a verifica decesele și rănirile, în special în zone precum orașul-port devastat Mariupol, care se află acum în mâinile Rusiei.

Totuși, se crede că numărul ucrainenilor și rușilor militari uciși sau răniți în război depășește în total un milion.

O evaluare militară a SUA din luna trecută estimează că numărul victimelor rusești până în acest moment în război ajunge la 615.000, dintre care 115.000 uciși și 500.000 răniți.

Victimele ucrainene au fost estimate la mai mult de 57.500 uciși și 250.000 răniți.

Serviciile de informații militare din Marea Britanie au declarat că septembrie a fost cea mai mortală lună pentru ruși de la începutul războiului din Ucraina, cu o medie de peste 1.200 de victime pe zi.

Rusia suferă în prezent aproape 2.000 de victime pe zi, pe măsură ce trupele sale încearcă să recucerească regiunea Kursk și să câștige teren pe linia frontului în estul Ucrainei, potrivit informațiilor din partea armatei de la Kiev.

Din luna august, aproximativ 170.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în estul Ucrainei, adăugându-se celor aproape patru milioane care rămân strămutate în interiorul Ucrainei și celor 6,7 milioane care au căutat refugiu în afara țării, conform ONU.

Cât au costat 1.000 de zile de război?

Economia Ucrainei a scăzut cu aproximativ o treime în 2022. În ciuda creșterii economice din 2023 și a evoluției pozitive de până acum în acest an, economia Ucrainei reprezenta doar 78% din dimensiunea sa de dinainte de invazie, a declarat vicepremierul Iulia Svyrydenko pentru Reuters.

Ultima evaluare disponibilă realizată de Banca Mondială, Comisia Europeană, Națiunile Unite și guvernul Ucrainei arată că daunele directe cauzate de război în Ucraina au ajuns la 152 de miliarde de dolari până în decembrie 2023, cu sectoarele cel mai afectate fiind locuințele, transporturile, comerțul și industria, energia și agricultura.

Costul total al reconstrucției și al recuperării a fost estimat de Banca Mondială și guvernul Ucrainei la 486 de miliarde de dolari până la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut. Această sumă este de 2,8 ori mai mare decât produsul intern brut nominal al Ucrainei în 2023, conform datelor Ministerului Economiei.

Sectorul energetic al Ucrainei a fost lovit în mod deosebit, Rusia vizând frecvent infrastructura în atacuri de lungă distanță.

Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari

Ucraina este una dintre principalele surse de cereale din lume, iar întreruperea exporturilor sale la începutul războiului a agravat criza alimentară globală. Exporturile s-au redresat într-o mare măsură, Ucraina găsind modalități de a ocoli blocada rusă de facto.

Ucraina cheltuiește majoritatea veniturilor de stat pentru a finanța apărarea și se bazează pe ajutoarele financiare din partea partenerilor occidentali pentru a plăti pensiile, salariile din sectorul public și alte cheltuieli sociale.

Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari, a spus Roksolana Pidlasa, șefa comisiei pentru buget din parlament.

Proiectul de buget pentru 2025 preconizează că aproximativ 26% din PIB-ul Ucrainei, adică 2,2 trilioane de hrivne (53,3 miliarde de dolari), vor fi alocate pentru apărare. Ucraina a primit deja mai mult de 100 de miliarde de dolari în ajutoare financiare din partea partenerilor săi occidentali.

900 de școli, spitale, biserici și alte instituții au fost avariate sau distruse

Peste 900 de școli, spitale, biserici și alte instituții au fost avariate sau distruse, arată analiza, chiar dacă aceste situri sunt protejate în mod explicit de Convențiile de la Geneva, transmite New York Times.

sursa: stirileprotv.ro