Cruella – episodul 23

Cruella este speriată: în viaţa ei n-a prins aşa un ger. „Nici eu, în viaţa mea!”, a sărit cât colo Prinţul Caspian. Adică în ultimii nouă ani. Cruella şi-a luat două rânduri de ştrampi, trei pulovere, blana de blană din blană, iar Prinţul Caspian arăta mai degrabă ca un băiat adus de la second-hand: rotund şi plin de haine.

Când eram la uşă, a sunat mama, să avem grijă cum ne îmbrăcăm, că afară e moarte de frig. Am fost cuminţi. A sunat soacră-mea şi ne-a recomandat să ne înfofolim. Ne-am înfofolit. Pentru a treia oară, când eram la uşă, a sunat telefonul fix. Era Prinţul Caspian, de pe mobilul lui. L-am cârpit puţin, ceea ce, de când lumea, te şi încălzeşte un pic. Am plecat la ziua surorii mele. Cu maşina, „În care a fost moarte de cald!”, a zis Cruella. Apoi, la soru-mea, încă de la gustare, mi-a şoptit: „Asta de-a dracu’ ţine căldura la maxim!”.