Strada Mihail Kogălniceanu
Publicat de Cosmin Meca, 6 octombrie 2015, 07:46 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:34
Cu câteva zile în urmă, Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii CRIFST, Filiala Craiova a organizat prima ediție din seria de conferințe anuale cu tema ”Istoria industrializării Olteniei” care și-a propus reiterarea principalelor momente din evoluția ramurilor industriale din Oltenia, inventarierea firmelor, a companiilor active dintr-o ramură industrială și sinergia firmelor, a companiilor identificate pentru dezvoltarea acestora în condițiile creșterii concurenței pe piața de profil.
Având în vedere evoluția istorică, s-a ales pentru anul 2015 Industria mașinilor agricole, iar în anii următori se va discuta despre industria electrotehnică, energetică, chimică etc.
Din documentele prezentate la această Conferință a rezultat că începuturile industriei mașinilor agricole în Craiova sunt legate de Mihail Nasta care, în 1884, a deschis un atelier de reparat mașini agricole pe Bd.Gării nr.124. Având în vedere că , în acea vreme, Oltenia era un furnizor important de produse agricole, atelierul de reparat s-a dezvoltat ,iar Nasta s-a asociat cu firma austro-ungară Richard Graepel Așa se face că în anii 1912-1913 firma Richard Graepel a construit clădirea din str.M.Kogălniceanu nr.18 care avea rol de depozit și de birou pentru vânzări. Aici era organizată o sală pentru expunerea plugurilor și semănătorilor produse de fabrica Richard Graepel. În 1931 este înscrisă în Registrul de Comerț și Industrie Craiova, firma individuală Industrială ”Fabrica metalurgică și depozitul de mașini agricole și articole tehnice Richard Graepel”.Bd.Carol I nr.124, M.Kogălniceanu nr.20.În 26 martie 1940 Socitatea Anonimă Română Semănătoarea București a înființat un magazin de vânzări en gros și en detail în Craiova pe str.Mihail Kogălniceanu nr.15.
Clădirea din str.Mihail Kogalniceanu,nr.18 a fost preluată, după naționalizarea din 1948 de Uzina „7 Noiembrie” care a înființat aici Clubul „1 Mai” unde funcționa o bibliotecă , la etaj, și o sală de spectacol, la parter.În această sală se organizau, în zilele de joi, sâmbătă și duminică, spectacole și baluri pentru tinerii muncitori. Spectacolele erau susținute chiar de salariații Fabricii ”7 Noiembrie” printre ei numărându-se Matei Constantin, Mihai Mihalache, și Gil Dobrică, cunoscuți artiști de mai târziu. Acum, în această clădire funcționează Casa Județeană de Pensii.
Fiind vorba de strada Mihail Kogălniceanu,trebuie menționat că și în 1926 purta același nume, Mihail Kogălniceanu.Această precizare spune multe despre locul lui Mihail Kogălniceanu în Istoria României.
Fiind vorba de Mihail Kogălniceanu, trebuie menționat că, statuia lui A.I. Cuza, plasată acum în fața Primăriei, a fost montată prima data, înainte de 1940, în scuarul dintre strada Mihail Kogălniceanu și Calea Unirii, între Hotel Minerva și fostul cinematograf Select, mai apoi 30 Decembrie. Statuia a fost realizată de sculptorul Italian Raffaello Romanelli în 1912 fiind comandată de omul politic craiovean Mișu N.Popp, membru al Parlamentului României în perioada 1911-1912.
Mihail Kogălniceanu, mare om de stat, istoric și scriitor, s-a născut la data de 6 septembrie 1817 la Iași. După ce și-a terminat studiile în Franța și la Berlin s-a reîntors în țară în 1838 și a înființat revista ”Dacia literară” , atrăgând scriitori români de pretutindeni ,cărora le-a cerut lucrări originale inspirate din trecutul literar și tradițiile populare.În perioada studiilor a scris primul studiu despre ”Limba și literature română” , despre Țigani și ”Istoria Valahiei, Moldovei și a Valahilor de peste Dunăre”
A înființat revista ”Arhiva românească” , ce a apărut între 1841 și 1845.A editat periodicele de orientare patriotică și deomocratică ” Dacia literară” ( 1840) , ”Propășirea. Foaie științifică și literară” (1844, ”Steua Dunării” ( 1855-1860). A predat cursuri de istorie la Academia mihăileană de la Iași unde a ținut, în 1843, celebrul ” Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională” în care a afirmat că necesitatea cunoașterii trecutului patriei este o garanție a afirmării naționale.
Unul dintre meritele majore ale lui Mihail Kogălniceanu este legat de publicarea ” Letopisețelor țării Moldovei” între 1842 și 1845 prin care a contribuit la cunoașterea trecutului Moldovei și la stimularea cercetărilor istorice.
Mihail Kogălniceanu a rămas în memoria colectivă ca un orator ilustru, cu o logică impecabilă și o vervă plină de avânt, motiv pentru care a fost supranumit și ” privighetoarea Moldovei”.
A fost unul dintre fruntașii revoluției de la 1848 și de aceea, după înfrângerea acesteia, a trebuit să ia calea exilului.
A fost cel mai mare și mai luminat tovarăș al lui Cuza Vodă.De numele său sunt legate marile reforme din acea vreme: secularizarea averilor mănăstirești, împroprietărirea țăranilor,eliberarea țiganilor, ștergerea privilegiilor boerești. În vremea lui A.I.Cuza a fost Prim ministru, iar în vremea lui Carol I a fost Ministru de externe.În această calitate a avut o contribuție importantă în alianța cu Rusia în războiul ruso-turc din 1877-1888 și privilegiul de a proclama Independența națională a României prin discursul său din 9 mai 1877 în fața Parlamentului.
În 1868 a fost ales membru al Academiei Române, unde a rămas celebru pentru discursurile sale în problemele agrare.
Specialiștii afirmă că Naționalismul și Tradiționalismul lui Mihail Kogălniceanu au influențat puternic generațiile care l-au urmat, iar activitatea sa ca om politic a fost cimentul temeliei statutului român modern.
S-a stins din viață la data de 1 iulie 1891 la Paris.
Strada Mihail Kogălniceanu este mereu aglomerată. Multe mașini parcate sau în mișcare. Mulți oameni grăbiți, în drumul lor spre instituțiile care își au sediul pe această stradă sau în zona centrală. Cu toate acestea, vă invit să priviți și la clădirile din jur, începând cu Hotelul Minerva, construit între anii 1898 și 1903 după planurile arhitectului Thoma Dobrescu.Apoi casa familiei Grigorie Lăceanu, construită între 1870 și 1880, în care funcționează acum Biblioteca județeană, prima bibliotecă publică și primul muzeu din Craiova. Mai sus, legătura dintre strada Mihail Kogălniceanu și Lipscani, cunoscută sub numele BAZAR este un model de vad comercial de tip oriental. Tot pe partea stângă poate fi admirată casa Iancu Pleșea, construită între anii 1908-1911, care găzduiește acum bogata colecție de cărți a Bibliotecii OMNIA, Biblioteca franceză, inaugurată la data de 1 iulie 1991 în prezența Primarului din Lyon.
Așadar, Strada Mihail Kogălniceanu reunește istoria industrială, culturală și administrativă a Craiovei de aproape 150 de ani.
Pof.dr.ing. Gheorghe Manolea
Președinte Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii –CRIFST Filiala Craiova
