Motive de gâlceavă

Publicat de Cosmin Meca, 29 septembrie 2018, 08:30 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 21:31

Nu știu de ce, dar în dimineaţa asta, m-am trezit cu capsa pusă, cu nervii-n pioneze, cu chef de ceartă şi ţâfnos peste măsură. Cred că din cauza proastei dispoziţii am simţit că am, prin preajmă, şi un cornet plin ochi cu sămânţă de scandal. Ba nu un cornet, ci o Rabă de 16 tone doldora cu saci din sămânţa discordiei. Măi, de unde să fie atâţia nervi într-o asemenea zi care nici de leafă nu e, dar nici de rată nu se-arată. Să fie de la vreun microb în aer? N-are cum, noi respirăm un aer atât de curat, de purificat şi de verificat încât nici nas nu ne mai trebuie – îl aspirăm prin urechi!

Păi, şi dacă nu e nimic în aerul atmosferei de unde mi-a sărit, tam-nisam, muştarul? De ce mi-a sărit ţandăra atât de departe? Afară e binişor, vântul suflă slab până la moderat cu intensificări izolate, temperaturile sunt exact aşa cum trebuie – minime şi pe alocuri maxime. Prin urmare, nu prea se justifică enervarea asta la culme, nu se justifică nădufu’ din mine, n-am nicio scuză. Şi cum să fii nervos când trăieşti într-un oraş european care-şi mai păstrează, încă, parfumul din Evul Mediu şi apucăturile din Epoca Bronzului. Cum să te enervezi când stai liniştit pe balcon şi vecinul de deasupra îţi scuipă, elegant, coji de seminţe-n cana cu cafea? Lunea, miercurea şi vinerea – de floare, marţea, joia şi sâmbăta – de dovleac! Duminica e zi liberă fiind zi de bormaşină! Cum să te enervezi când stai cu coatele pe pervazul de la fereastră (că n-oi fi într-o ureche să stai pe balcon?!…), iar vecinul de deasupra vecinului de deasupra aruncă peturile de bere goale ca să nu-l contabilizeze nevastă-sa şi să nu-l vadă preşedintele Asociaţiei de Proprietari care nici nu ştie unde este blocul nostru şi nici nu-l interesează.

Şi totuşi, ce motive de gâlceavă aş avea? Ieri am avut o zi bună, soţia mi-a făcut sfeclă roşie la cuptor… Fără lămâie… Lămâia mi-a stors-o şefu’ separat… Seara m-am uitat la televizor. La desene animate! Iar noaptea am dormit ca de-obicei: între orele 23.00 şi 00.01, între 2.50 şi 4.45 şi între 6 şi 6.20. În rest, între 00.01 şi 2.50, 4.45 şi 6.00 nu doarme nimeni pentru că latră hăituţele de căţeluşi care se ceartă pe cerceluşii din urechiuţe. Acum, când noi, oamenii, suntem la serviciu, ei dorm, se odihnesc, se refac… Şi ştiţi de ce? Pentru că ei… noaptea nu dorm!

Şi, totuşi, ce să mă fi enervat pe mine în aşa hal?