Legea pensiilor speciale, la un pas de o nouă amânare

După patru amânări consecutive, Curtea Constituțională este chemată din nou să se pronunțe asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților. Regulile interne ale instituției și o absență din complet ar putea întârzia încă o dată verdictul.

Publicat de Cosmin Meca, 11 februarie 2026, 08:43

Legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, în varianta revizuită, se află pentru a cincea oară în dezbaterea Curții Constituționale a României. Dosarul a fost deja amânat de patru ori, iar termenul stabilit pentru 11 februarie 2026 reprezintă a cincea încercare de pronunțare.

Potrivit regulilor interne ale Curții, dacă lipsește un judecător care a participat la dezbateri, pronunțarea trebuie amânată. În acest context, situația ar putea fi din nou blocată, întrucât un magistrat participant la deliberări se află în concediu.

Legea a ajuns la Curtea Constituțională în urma unei obiecții de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Înaintea ședinței decisive, a fost transmisă și o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru clarificarea compatibilității noilor prevederi cu dreptul european. Curtea Constituțională poate respinge această cerere, dacă o consideră nerelevantă pentru soluționarea cauzei, sau poate decide trimiterea unor întrebări preliminare către instanța europeană, situație care ar prelungi semnificativ procedura.

Cronologia amânărilor arată un parcurs tensionat. În decembrie 2025 a avut loc primul termen, urmat de o amânare. Ulterior, la sfârșitul lunii decembrie, ședințele au fost afectate de lipsa cvorumului, după ce mai mulți judecători au părăsit sala. În ianuarie 2026, Curtea a decis o nouă amânare, motivând necesitatea studierii suplimentare a documentației depuse la dosar, inclusiv a unei expertize contabile extrajudiciare.

Reforma, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, introduce modificări importante: plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, stabilirea unei formule de calcul bazate pe 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă, creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani în 2042 și posibilitatea pensionării anticipate după 35 de ani de vechime, cu o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

Este a doua tentativă legislativă de reformare a pensiilor de serviciu ale magistraților, după ce prima variantă a fost respinsă pe motive procedurale.

Miza este una majoră și din perspectiva angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În spațiul public a fost invocat riscul pierderii unei sume de 231 de milioane de euro în cazul în care jalonul privind reforma pensiilor speciale ale magistraților rămâne neîndeplinit.

În actualul context, scenariul cel mai probabil rămâne o nouă amânare, dacă se aplică regula privind prezența tuturor judecătorilor care au participat la dezbateri. De asemenea, Curtea trebuie să analizeze și cererea de sesizare a instanței europene, decizie care ar putea influența decisiv calendarul final al reformei.