CSM reclamă un atac fără precedent la adresa justiției și sesizează instituțiile europene
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii acuză un atac fără precedent la adresa independenței justiției și a decis să informeze mai multe instituții europene și internaționale. Decizia vine în contextul proiectului noii legi a salarizării unitare, criticat dur de magistrați.
Publicat de Cosmin Meca, 10 iunie 2026, 08:33
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în unanimitate, că puterea judecătorească se confruntă cu un atac fără precedent la adresa independenței justiției. Hotărârea a fost luată marți, 9 iunie 2026, în contextul tensiunilor generate de proiectul noii legi a salarizării unitare și de ceea ce CSM consideră a fi o campanie de decredibilizare a sistemului judiciar.
Judecătorii susțin că modificările propuse prin noua lege a salarizării afectează poziția constituțională a puterii judecătorești și pot pune în pericol funcționarea sistemului. În opinia CSM, proiectul conține soluții normative considerate absurde și ar putea duce la scăderea veniturilor magistraților sub un nivel corespunzător responsabilităților publice pe care aceștia le au.
Secția pentru judecători a decis să apere independența judecătorilor și să informeze mai multe instituții europene și internaționale despre situația creată. Printre instituțiile vizate se află Comisia Europeană, Parlamentul European, Rețeaua Curților Supreme, a Inspecțiilor Judiciare și a Consiliilor Judiciare, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, asociațiile internaționale ale judecătorilor, inclusiv MEDEL și EAJ, OCDE și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Hotărârea CSM va fi transmisă și către președintele României, Nicușor Dan, Guvern și Ministerul Afacerilor Externe. MAE este vizat și în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE.
Decizia CSM are la bază criticile formulate față de proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Consiliul susține că forma actuală a proiectului ar putea destabiliza fără precedent resursa umană din sistemul judiciar și ar putea provoca blocaje în instanțe, inclusiv prin plecări masive din magistratură.
De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului susțin că noua lege a salarizării urmărește aducerea echității în sistemul public. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a afirmat că salariile magistraților au ajuns peste grilă prin asimilări, interpretări și hotărâri judecătorești. Potrivit acestuia, proiectul ar menține salariul de bază, dar ar reduce salariul în plată, în medie, cu aproximativ 16%, de la circa 22.907 lei la aproximativ 19.268 lei.
Ministrul a precizat însă că statul nu va putea tăia efectiv sumele aflate deja în plată, invocând teoria dreptului câștigat. Chiar și așa, CSM consideră că direcția proiectului și discursul public din jurul magistraților pot afecta independența justiției.
În același context, CSM a dispus convocarea Adunărilor Generale ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor pentru 9 iunie 2026. Judecătorii au fost chemați să își exprime punctul de vedere față de ceea ce Consiliul numește campania de decredibilizare continuă a puterii judecătorești și față de proiectul noii legi a salarizării.
Un exemplu vine de la Curtea de Apel Timișoara și instanțele arondate, unde 236 de judecători prezenți la adunările generale au denunțat degradarea constantă și tot mai accentuată a statului de drept din România. Aceștia au legat situația de presiuni politice și de riscul subordonării puterii judecătorești.
Reprezentanții CSM susțin că disputa nu trebuie redusă doar la salarii sau pensii speciale. Din perspectiva Consiliului, problema este mai amplă și privește independența justiției, statutul magistraților și echilibrul dintre puterile statului.
Liviu Odagiu, membru al CSM, a arătat că materialul analizat de Secția pentru judecători vizează manifestări publice ale factorului politic din aproape un an, începând cu discuțiile despre pensiile magistraților și vârsta de pensionare și continuând cu proiectul noii legi a salarizării.
Prin decizia adoptată, CSM duce conflictul la nivel european și internațional, acuzând că independența justiției este pusă în pericol. Guvernul susține, în schimb, că proiectul urmărește echilibrarea salariilor din sistemul public. Disputa rămâne una dintre cele mai tensionate confruntări recente dintre puterea judecătorească și executiv.
