Alertă în Marea Neagră: două nave lovite de drone în apropierea Bulgariei. Una s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dispăruți
Două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în apropierea litoralului Bulgariei, în noaptea de 12 spre 13 octombrie. Cargoul Azov Concord, care plecase din portul românesc Brăila cu destinația Turcia, s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dați dispăruți. Cealaltă navă, Chelsea 3, a fost avariată de trei drone, însă întregul echipaj a fost salvat. Atacurile, pentru care Ucraina acuză Rusia, au determinat reacții la nivelul NATO și al Uniunii Europene și amplifică îngrijorările privind securitatea navigației comerciale în Marea Neagră.
Publicat de Cosmin Meca, 13 octombrie 2026, 11:58
Două nave comerciale au fost atacate cu drone în Marea Neagră, în apropierea litoralului Bulgariei, în noaptea de 12 spre 13 octombrie 2026. Una dintre ambarcațiuni s-a scufundat, în timp ce cealaltă a suferit avarii importante și a rămas în derivă. Potrivit celor mai recente informații prezentate de presa bulgară și internațională, 20 de marinari au fost salvați, iar alți 11 sunt în continuare dispăruți. Incidentul ridică noi semne de întrebare privind siguranța transportului maritim în regiune, mai ales că una dintre navele atacate plecase din România, din portul Brăila.
Atacurile au avut loc în două zone diferite ale litoralului bulgar, în apropierea localităților Byala și Krapets. Autoritățile au declanșat operațiuni de salvare, au mobilizat echipe de intervenție și au început investigațiile pentru stabilirea circumstanțelor în care cele două nave au fost lovite.
Evenimentele se înscriu într-o serie de incidente grave care au afectat transportul comercial din Marea Neagră în ultimele zile. De la începutul lunii octombrie, mai multe nave au fost avariate sau scufundate în atacuri atribuite dronelor, ceea ce amplifică îngrijorările privind securitatea rutelor maritime utilizate de România, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova și Turcia.
Chelsea 3, lovită de trei drone în apropierea localității Byala
Prima navă atacată a fost cargoul Chelsea 3, aflat sub pavilion maltez, dar despre care autoritățile bulgare au transmis că aparține unui armator ucrainean. Nava efectua o cursă comercială între portul Giresun, din Turcia, și Giurgiulești, din Republica Moldova.
Chelsea 3, identificată prin numărul IMO 9361392, are o lungime de aproximativ 136 de metri și transporta un echipaj format din 15 persoane, dintre care șapte cetățeni ucraineni și opt azeri.
Potrivit declarațiilor membrilor echipajului, nava a fost lovită de trei drone aeriene, care au afectat puntea și bordajul. Impacturile au provocat avarii importante, iar vasul a început să se încline, ceea ce a determinat evacuarea tuturor persoanelor aflate la bord.
Semnalul de urgență ar fi fost transmis în jurul orei 01:30, iar la ora 01:57 a fost înregistrată o notificare prin sistemul de urgență 112 din Varna. Centrul de coordonare a operațiunilor de salvare maritimă din oraș a intervenit pentru gestionarea situației, cu sprijinul Poliției de Frontieră bulgare.
Toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați și transportați în siguranță în port. Cinci dintre ei au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar trei au necesitat internare la Spitalul Militar din Varna.
Potrivit informațiilor publicate de Mediafax, printre persoanele internate se numără doi cetățeni azeri, în vârstă de 42 și 33 de ani, și un marinar ucrainean de 58 de ani. Medicii au constatat arsuri de gradul al doilea și un traumatism cranio-cerebral ușor. Niciunul dintre cei trei nu se afla în pericol de moarte.
După evacuarea echipajului, Chelsea 3 a rămas pe apă, dar a fost semnalată în derivă și fără personal la bord, în apropierea Capului Sfântul Atanas. În informațiile disponibile nu exista încă o confirmare oficială privind remorcarea navei într-un port sau finalizarea operațiunilor de securizare.
Azov Concord, nava scufundată, plecase din portul Brăila
Cel de-al doilea incident s-a produs în apropierea localității Krapets, situată în nordul litoralului bulgar, nu departe de zona Shabla. Nava comercială Azov Concord a fost lovită la aproximativ 17 mile marine de coastă, echivalentul a circa 31,5 kilometri, și s-a scufundat.
Un detaliu deosebit de important este legătura directă a navei cu România. Potrivit Mediafax, care a consultat datele de monitorizare AIS disponibile pe platforma VesselFinder, Azov Concord plecase din portul Brăila sâmbătă, 10 octombrie 2026, la ora 12:34.
Destinația declarată era portul Izmir, din Turcia, unde vasul ar fi trebuit să ajungă pe 14 octombrie. Atacul a intervenit astfel în timpul unei curse comerciale care începuse într-un port românesc.
Azov Concord naviga sub pavilionul statului Saint Kitts și Nevis și avea numărul de identificare IMO 9387748. Construită în anul 2008, nava avea o capacitate de încărcare de 8.975 de tone deadweight. În documentele maritime sunt menționate companiile Azov Concord Shipping și Sarfo Denizcilik, din Istanbul.
La bord se aflau 16 membri ai echipajului, printre care cetățeni sirieni și egipteni.
În urma atacului, marinarii au încercat să abandoneze nava, folosind plutele de salvare. Mai multe ambarcațiuni aflate în apropiere au intervenit pentru recuperarea supraviețuitorilor, într-o operațiune desfășurată în condiții dificile.
Printre navele implicate în intervenție s-a numărat și Skandi Asserter, o navă de suport offshore care navighează sub pavilion danez.
Potrivit informațiilor transmise de Radio Bulgaria, patru persoane au fost recuperate de o navă civilă, iar un al cincilea marinar a fost salvat de o altă ambarcațiune.
Primele relatări vorbeau despre salvarea unei singure persoane. Ulterior, bilanțul a fost actualizat la cinci supraviețuitori.
Dintre cei 16 membri ai echipajului, cinci au fost salvați, iar ceilalți 11 erau în continuare dispăruți la momentul ultimelor informații disponibile.
Autoritățile au continuat operațiunile de căutare în zona scufundării, însă nu existau date certe privind soarta marinarilor dispăruți.
Istoricul navei Azov Concord: Mariupol, sancțiuni și controale maritime
Azov Concord nu era o navă necunoscută în contextul războiului din Ucraina. Cargoul a atras atenția presei internaționale în iunie 2022, când a devenit prima navă comercială străină care a părăsit portul Mariupol după ocuparea orașului de către forțele ruse.
Plecarea din Mariupol a fost considerată la momentul respectiv un eveniment important, întrucât activitatea comercială a portului fusese grav afectată de luptele care au devastat orașul.
Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2022, navei i-ar fi fost refuzat accesul în portul spaniol Cartagena, în contextul unor suspiciuni referitoare la originea rusească a mărfurilor transportate și la respectarea sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse.
De asemenea, în noiembrie 2025, Azov Concord a fost reținută temporar în portul rusesc Novorossiisk, în urma unei inspecții tehnice.
Aceste episoade conturează istoricul comercial al navei, dar nu reprezintă dovezi privind motivul atacului din 13 octombrie 2026. Până la prezentarea concluziilor unei investigații oficiale, orice asociere directă între trecutul vasului și incidentul din apropierea Bulgariei rămâne o ipoteză neconfirmată.
Cine se află în spatele atacurilor? Rusia, acuzată de Ucraina
Originea dronelor și identitatea celor care au ordonat sau executat atacurile reprezintă principalele necunoscute ale incidentului.
Potrivit relatărilor citate, Rumen Radev a declarat că autoritățile bulgare nu dispun, deocamdată, de dovezi suficiente pentru a identifica fără echivoc responsabilul atacurilor.
Acesta a afirmat totuși că rezultatul incidentelor pare să avantajeze Federația Rusă și a anunțat intenția de a o convoca pentru explicații pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova.
Poziția autorităților ucrainene a fost mai categorică. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a acuzat Rusia de atacarea navigației comerciale din Marea Neagră și de punerea în pericol a vieților marinarilor civili.
La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat atacurile și a cerut identificarea și tragerea la răspundere a celor implicați.
Cu toate acestea, declarațiile politice trebuie diferențiate de probele tehnice. Informațiile prezentate până în acest moment nu stabilesc independent tipul exact al dronelor folosite împotriva ambelor nave, țara din care au fost lansate sau punctul de plecare al acestora.
Stabilirea responsabilității va depinde de rezultatele investigațiilor, de analiza eventualelor fragmente recuperate și de datele radar, satelitare sau maritime disponibile autorităților.
Bulgaria informează NATO și Uniunea Europeană
Gravitatea incidentelor a determinat autoritățile bulgare să activeze mecanismele de securitate și coordonare la nivel național și internațional.
Guvernul de la Sofia a convocat de urgență Consiliul de Securitate și a inițiat demersuri pentru informarea partenerilor externi.
Reprezentanții permanenți ai Bulgariei la NATO și Uniunea Europeană au fost informați despre atacuri, iar autoritățile au anunțat intenția de a discuta situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Printre prioritățile anunțate se numără identificarea originii dronelor, investigarea circumstanțelor celor două atacuri, consolidarea supravegherii aeriene și maritime și îmbunătățirea capacității de reacție în cazul unor incidente similare.
Un aspect important este că atacurile au avut loc în apropierea litoralului bulgar, dar, potrivit distanțelor raportate, dincolo de limita obișnuită de 12 mile marine care delimitează marea teritorială.
Incidentul produs la aproximativ 17 mile marine de Krapets se situează, conform acestor coordonate aproximative, în zona economică exclusivă, nu în marea teritorială propriu-zisă.
Această distincție are relevanță juridică și militară. Atacarea unei nave comerciale în apropierea unui stat membru NATO nu echivalează automat cu un atac armat asupra teritoriului acelui stat și nu determină activarea automată a articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.
Cu toate acestea, repetarea unor asemenea incidente în vecinătatea statelor aliate reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru securitatea regională.
Cinci nave afectate în numai nouă zile. Marea Neagră, tot mai periculoasă pentru transportul comercial
Atacurile din 13 octombrie nu reprezintă incidente izolate. În primele două săptămâni ale lunii au fost raportate și alte evenimente grave care au afectat nave comerciale aflate în apropierea apelor României și Bulgariei.
5 octombrie – Royad Mammadov, scufundată în apropierea României
O navă comercială care transporta porumb, Royad Mammadov, s-a scufundat în zona economică exclusivă a României, după izbucnirea unui incendiu.
Autoritățile ucrainene au atribuit incidentul unui atac cu drone rusești, însă autoritățile române nu confirmaseră oficial această cauză la momentul relatărilor.
Bilanțul a fost tragic: două persoane au murit, iar alte 11 au fost salvate.
Incidentul a evidențiat riscurile la care sunt expuse navele comerciale chiar și atunci când navighează în afara apelor teritoriale ucrainene.
6 octombrie – Alfa Watan și Able, atacate în largul Bulgariei
O zi mai târziu, alte două nave comerciale, Alfa Watan și Able, au fost vizate de atacuri cu drone aeriene și maritime, la aproximativ 70 de mile marine de litoralul Bulgariei.
Alfa Watan s-a scufundat, iar membrii echipajului au fost declarați dispăruți în relatările inițiale.
Nava Able a fost cuprinsă de flăcări, însă toți cei 18 marinari aflați la bord au fost salvați.
Cele două incidente au generat noi îngrijorări cu privire la extinderea pericolelor asupra rutelor maritime comerciale.
13 octombrie – Chelsea 3 și Azov Concord, lovite în apropierea coastelor bulgare
Seria incidentelor a continuat cu atacurile asupra navelor Chelsea 3 și Azov Concord.
Prima a rămas pe apă, dar a fost grav avariată și abandonată de echipaj. A doua s-a scufundat, iar 11 marinari au fost declarați dispăruți.
În total, cinci nave comerciale au fost afectate în incidente grave produse în numai nouă zile în vestul Mării Negre.
Succesiunea evenimentelor alimentează temerile legate de securitatea navigației și de posibilitatea ca transporturile comerciale să devină tot mai vulnerabile în regiunea afectată de războiul dintre Rusia și Ucraina.
Totuși, responsabilitatea pentru fiecare incident trebuie stabilită separat, pe baza investigațiilor și a probelor disponibile.
Ce înseamnă aceste atacuri pentru România?
Pentru România, situația prezintă o importanță deosebită din cel puțin trei perspective: siguranța transportului comercial, securitatea marinarilor și protecția infrastructurii maritime.
În primul rând, atacurile afectează rute utilizate de nave care pleacă din porturile românești sau tranzitează zonele maritime aflate în apropierea țării noastre.
Cazul Azov Concord este relevant tocmai pentru că nava plecase din Brăila și urma să ajungă în Turcia. Scufundarea acesteia arată că riscurile nu se limitează la navele care intră sau ies din porturile ucrainene.
Un alt exemplu este incidentul din 5 octombrie, când Royad Mammadov s-a scufundat în zona economică exclusivă a României.
În al doilea rând, repetarea atacurilor poate produce efecte economice asupra transporturilor de mărfuri. Creșterea percepției de risc ar putea determina majorarea primelor de asigurare, modificarea rutelor comerciale și apariția unor costuri suplimentare pentru operatorii maritimi.
Aceste efecte ar putea influența inclusiv fluxurile de mărfuri dintre România, Ucraina, Republica Moldova și Turcia, într-o regiune în care transportul pe apă are un rol economic și strategic important.
În al treilea rând, incidentele pun în discuție siguranța infrastructurii maritime și offshore din vestul Mării Negre. Prezența unor drone aeriene sau maritime în apropierea rutelor comerciale reprezintă un motiv pentru întărirea monitorizării și pentru îmbunătățirea schimbului de informații între statele riverane.
Cu toate acestea, nu există în informațiile prezentate o confirmare că porturile românești ar fi fost atacate pe 13 octombrie sau că litoralul României s-ar afla sub amenințarea unui atac iminent.
De asemenea, faptul că Azov Concord plecase din Brăila nu înseamnă că România ar fi reprezentat ținta atacului.
Operațiunile de căutare și investigațiile rămân esențiale
Dincolo de implicațiile militare și politice, principala preocupare rămâne soarta celor 11 marinari dispăruți după scufundarea navei Azov Concord.
Condițiile maritime, timpul scurs de la incident și posibilitatea ca unii membri ai echipajului să fi folosit echipamente de salvare sunt factori importanți pentru operațiunile de căutare.
Cele cinci persoane recuperate de pe nava scufundată și cei 15 marinari evacuați de pe Chelsea 3 reprezintă, potrivit informațiilor disponibile, un total de 20 de supraviețuitori salvați în urma celor două atacuri.
Între timp, anchetatorii trebuie să stabilească succesiunea exactă a evenimentelor, tipul dispozitivelor folosite, originea acestora și eventualele legături între cele două incidente.
Rămâne neclar dacă navele au fost selectate în mod deliberat, dacă atacurile au urmărit perturbarea transportului comercial sau dacă au existat alte circumstanțe care au determinat lovirea lor.
Fără rezultate oficiale ale investigațiilor, aceste posibilități nu pot fi prezentate drept concluzii.
Cert este că incidentele din 13 octombrie adaugă noi victime și noi riscuri unei regiuni maritime deja afectate de război. Iar scufundarea unei nave comerciale care plecase dintr-un port românesc demonstrează cât de aproape de România se manifestă pericolele pentru navigația civilă din Marea Neagră.
La momentul ultimului bilanț relatat, 20 de marinari fuseseră salvați, 11 erau dispăruți, o navă se scufundase, iar cealaltă rămăsese avariată. Identitatea celor care au lansat dronele nu fusese confirmată independent.
