Boala diareica acuta- BDA

Publicat de Cosmin Meca, 29 februarie 2016, 08:45

În termeni clinici, boala diareica acuta se referă fie la creșterea frecvenței scaunelor, fie la scăderea consistenței acestora, respectiv caracterul -apos al scaunelor care reprezintă totodată caracteristica esențiala pentru a defini scaunul diareic, sau ambele modificări: creșterea frecvenței și caracterul apos al scaunelor. Diareea acută mai este definită și prin consecințele asupra organismului datorate pierderii de apă și electroliți pe cale digestivă. Aceste consecințe diferă, în funcție de severitatea și durata diareei, vârsta copilului, starea lui de nutriție, eventualele boli asociate și evident și în funcție de etiologie.

I. In vederea prevenirii Bolii Diareice Acute D.S.P. – Olt recomanda:

– folosirea surselor de apa potabila pentru prepararea alimentelor si consumul uman; o atenţie deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;

– fierberea apei este obligatorie in cazul in care nu exista certitudinea ca sursele de apa indeplinesc conditiile de calitate pentru consumul uman, este recomandat folosirea apei plate sau minerale;

– Spălaţi-vă pe mâini înainte de a manevra alimentele, dar si în timpul preparării lor.

– Spălaţi-vă pe mâini după ce folosiţi toaleta.

– Spalarea fructelor, zarzavarurilor si verdeturilor inainte de consumarea lor.

– Spalarea si dezinfectarea oualelor inainte de a depozitate in spatiile frigorifice.

– Spalare pe maini inainte si dupa schimbarea scutecelor.

– Spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi ustensilele utilizate la prepararea hranei, de fiecare dată când le folosiţi.

– Protejaţi bucătăria şi zonele de gătit împotriva insectelor, paraziţilor şi animalelor.

– Evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta leziuni sau infectii la nivelul tegumentelor;

– Separaţi carnea crudă de celelalte alimente.

– Folosiţi echipamente şi ustensile separate (cum ar fi cuţitele şi tocătoarele) pentru manipularea alimentelor crude.

– Depozitaţi alimentele în cutii, pentru a evita contactul dintre alimentele crude şi cele preparate.

– Evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului, în cazul in care nu se pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preparate;

– Asigurarea pastrarii alimentelor la temperatura de 4-8 grade celsius in cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2-3 ore de la preparare (refrigerare);

– Consumarea alimentelor pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi reincalzite sau pastrate la frigider;

– Gătiţi alimentele cât mai bine, în special carnea, ouăle.

– Supele, ciorbele şi tocăniţele trebuie fierte pentru a vă asigura că au atins 70°C. Ar fi ideal să folosiţi un termometru alimentar.

– Când fierbeţi carnea, asiguraţi-vă că zeama este limpede şi nu este de culoare roz.

– Reîncălziţi alimentele gătite la o temperatura cât mai mare, preferabil peste 60°C.

– Evitarea contactului alimentelor cu insecte sau rozatoare;

– Evitarea consumarii alimentelor din surse neautorizate si/ sau pastrate in conditii necorespunzatoare; verificarea termenelor de valabilitate ale tuturor produselor alimentare.

– Fierberea laptelui cel putin 10 min. in cazul in care acesta nu este pasteurizat;

– Nu lăsaţi alimentele gătite la temperatura camerei mai mult de două ore.

– Refrigeraţi imediat alimentele gătite sau perisabile (de preferat sub 5°C).

– Păstraţi alimentele gătite la temperatura de peste 60°C, înainte de a fi servite.

– Nu păstraţi alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider.

În cazul aparitiei primelor semne de boala (scaune diareice, varsaturi, eventual febra) este recomandata evitarea automedicatiei si prezentarea la medicul de familie pentru stabilirea diagnosticului.