Calendarul zilei 1 aprilie

EVENIMENTE INTERNE

 

– Preşedinţie

* Vizita oficială la Bucureşti a preşedintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, care are programată o întâlnire cu omologul său român, Klaus Iohannis şi o întrevedere cu premierul Victor Ponta.

• Erdogan va veni în România însoţit de ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, care se va întâlni cu omologul său român, Bogdan Aurescu
• ora 16:00 – întrevedere cu preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu – la Salonul Constantin Brâncoveanu, Palatul Parlamentului
• În marja vizitei oficiale în România a Preşedintelui Republicii Turce, CCIR Business Center găzduieşte Forumul Economic România – Turcia, care se va bucura de prezenţa unui număr important de companii turceşti reprezentate la cel mai înalt nivel – ora 12:00, în Amfiteatrul Alexandru Ioan Cuza, etajul 4. De la ora 17:15, la lucrările forumului urmează să participe şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

 

– Senat

* ora 10:00 – lucrări în plen

 

– Camera Deputaţilor

* ora 10:00 – şedinţă în plen

* la înch.șed.de vot final – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

 

– Diplomaţie

* În cadrul celui de-al treilea simpozion comun IFA-CEA, care va avea loc pe 1 și 2 aprilie, are loc semnarea unui nou acord între Institutul de Fizică Atomică (IFA) și Comisariatul Francez pentru Energie Atomică (CEA), cu aplicare extinsă la o cooperare inedită în domeniul prezervării operelor de artă prin tehnici nucleare. Simpozionul comun IFA-CEA este structurat în trei sesiuni. Programul zilei:

► Măgurele, prima sesiune

• ora 9:00 – la sediul Institutul de Fizică Atomică, Str. Atomiștilor nr. 407, Măgurele , Sala de Consiliu, Blocul Turn, etaj 9. La această sesiune vor participa François Saint-Paul, ambasadorul Franței în România, Tudor Prisăcaru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare , Hervé Bernard, administrator general adjunct al CEA și Florin Buzatu, director general IFA
• ora 10:30 – conferință de presă

►Bucureşti, a doua sesiune

• ora 15:00 – la sala Elvire Popesco, din cadrul Institutului Francez, Bd. Dacia nr. 77. Această sesiune este dedicată temei conservării patrimoniului cultural prin tehnici nucleare. Francis Bertrand, directorul Arc – Nucleart, va prezenta expertiza franceză în acest domeniu multidisciplinar, care reunește cercetători, specialiști în conservarea patrimoniului și istorici. Obiectele tratate în urma colaborării franco-române vor fi expuse în Atriumul Institutului Francez
• ora 17:30 – conferință de presă

 

– Economic

* Braşov: Ediţia a V-a a Conferinţei ecomTEAM (1 şi 2 apr.), reuneşte speakeri de top din România şi din Marea Britanie, care vor analiza, interactiv, evoluţia şi provocările actuale ale magazinelor online, tendinţele din piaţă şi cum poate business-ul să profite de avantaje competiţionale. Evenimentul este organizat de WALL-STREET.ro şi fondat de 2Parale.ro şi va avea loc la Hotel Kronwell din localitate

 

– Cultural

* Între 1 aprilie şi 15 mai se va desfăşura proiectul „Pianul călător”, organizat de Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Accendo.Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio3Net, Radio România Regional, Agenţia de presă Rador

* Vernisajul celei de-a III-a expoziţii din ciclul „Vindecări miraculoase” dedicată pictoriţei Lucia Dem. Bălăcescu, de la a cărei naştere se împlinesc 120 de ani, lucrarea referenţială fiind de astă dată „Peisaj bucureştean” – ora 13:00, la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București. Acesteia i se adaugă pe simeză alte cinci picturi din colecţia Pinacotecii bucureştene

* Nichita Stănescu este omagiat la 82 de ani de la naştere printr-un spectacolul aniversar „Dreptul la timp”, un recital de poezie şi flaut – ora 18:30, la Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru 38

* În cadrul lunii dansului, aprilie, astăzi are loc „Dance encounters”, invitată Iulia Popovici – ora 19:30, Blocul Eva, Bd. Magheru nr. 9

* Austria: Are loc prezentarea în avanpremieră a imaginilor din albumul de fotografie „Pădurea seculară” – ora 18:00, la sediul Institutului Cultural Român de la Viena. Materialul cuprinde imagini realizate de fotograful austriac Matthias Schickhofer într-o expediţie prin ultimele păduri seculare din Europa, printre care şi Parcul Naţional „Retezat“, Parcul Naţional „Semenic – Cheile Caraşului“ şi Parcul Naţional „Domogled – Valea Cernei“. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena în colaborare cu Biroul de informare şi promovare turistică al României la Viena şi cu sprijinul galeriei de artă contemporană Five plus art gallery din Viena

* Veneţia: Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia în colaborare cu Muzeul Brăilei “Carol I” organizează vernisajul expoziţiei foto-documentare “Dinamica modernizării oraşului portuar Brăila (1830-1930)” – ora 18:00, în spaţiile Noii Galerii a Institutului Român de la Veneţia, Cannaregio 2215 – 30121. Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 15 aprilie

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor (1 aprilie 1941), trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi (Monitorul Oficial 329/12.V.2011). NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti (deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)

 

– 1784: Are loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania; în ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale refuză să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din 1886 (m. 1894)

 

– 1835, 1/13: Adunarea Obştească a Moldovei votează textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova – 180 de ani

 

– 1859, 1/13: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris

 

 

 

– 1864, 1/13: A fost adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică

 

– 1866, 1/13: La propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti; în cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870); la 27.III/8.IV.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”

 

– 1881: S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938)

 

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)

 

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger (m. 1982)

 

– 1899: S-a născut istoricul literar Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984)

 

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, istoric literar şi editor; a continuat, în buna tradiţie a lui Ion Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (m. 1972) – 115 ani

 

– 1900: S-a născut Alexandru A. Philippide, poet şi eseist; fiul lingvistului şi filologului Alexandru Philippide; a avut o intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979) – 115 ani

 

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

 

– 1904: România aderă la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

 

– 1908: A fost înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti (la 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara)

 

– 1910, 1/14: A fost înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.); Comisia a funcţionat pînă în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României – 105 ani

 

– 1912: A murit actorul Petre Liciu (n. 1871)

 

– 1912: Pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

 

– 1913: În Parlament a fost votată “Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

 

– 1917: S-a născut artistul plastic Gheorghe Chiriac (m. 1997)

 

– 1919, 1/14: Trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. NOTĂ: La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi); pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar; conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582; ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582; doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582; este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia

 

– 1921: Înfiinţarea Operei Române din Bucureşti; în 1921, Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română; spectacolul inaugural a fost un eveniment remarcabil, premiera operei “Lohengrin” de Richard Wagner, montat de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu

 

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)

 

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)

 

– 1932: S-a născut filosoful Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru corespondent al Academiei Române din 1992

 

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor universitar

 

– 1939: S-a născut profesorul şi regizorul de teatru Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 75 de ani (m. 2013)

 

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991) – 75 de ani

 

– 1944: S-a născut Cornel Patrichi, balerin şi coregraf

 

– 1952: A murit istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

 

– 1955: S-a născut Mircea Duşa, om politic social democrat, ministru al apărării naţionale în Guvernele Victor Ponta 2, 3 şi 4 (din 21 decembrie 2012); ministru al administraţiei şi internelor (august-decembrie 2012) şi ministru pentru relaţia cu Parlamentul (mai-august 2012) în Cabinetul Victor Ponta 1; deputat PSD de Harghita din 2004; vicepreşedinte al PSD (din 2013); prefect al judeţului Harghita (2001-2004); preşedintele Organizaţiei Judeţene Harghita a PSD (din 1996) – 60 de ani

 

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894)

 

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam, preşedinte al FC Steaua Bucureşti (din 2010); fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book”

 

– 1962: A murit pictorul Camil Ressu, una din personalităţile marcante ale artei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

 

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)

 

– 1973: A murit compozitorul Achim Stoia (n. 1910)

 

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)

 

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910)

 

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de limbă germană (n. 1935)

 

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904)

 

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)

 

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)

 

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Bratislava: Vizita premierului sârb Aleksandar Vucic, în Slovacia (1 şi 2 apr.)

 

– Londra:Raportul anual al organizaţiei Amnesty International privind pedeapsa cu moartea în întreaga lume

 

– Haga: Palestinienii vor depune prima plângere la Curtea Penală Internaţională (CPI) contra Israelului, în legătură cu ultimul război din Gaza şi contra colonizării israeliene în Cisiordania ocupată

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională a Păcălelii”; este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere; ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania şi Franţa. În Franţa cel care cade victima unei păcăleli este numit „poisson d’Avril” („peşte de aprilie”), în Anglia este numit „noddy” (nătărău, neghiob), iar in Scoţia acestuia i se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie). În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

 

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”; este marcată din anul 1906, pe baza Convenţiei cu privire la apărarea păsărilor; în 1997, după 45 de ani de întrerupere, s-a reluat şi în România sărbătorirea acestei zile, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990, sub patronajul Academiei Române

 

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)

 

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost D’Exiles, romancier francez (m. 1763)

 

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor şi filosof francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821)

 

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898) – 200 de ani

 

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor şi pianist italian (m. 1924)

 

– 1868: S-a născut dramaturgul şi poetul francez Edmond Rostand, autorul comediei “Cyrano de Bergerac” (m. 1918)

 

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)

 

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, scriitor şi jurnalist, unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932) – 140 de ani

 

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856) – 105 ani. NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

 

– 1915: S-a născut, la Hargita, Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993) – 100 de ani

 

– 1919: S-a născut Joseph Murray, medic chirurg şi om de ştiinţă american; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)

 

– 1920: S-a născut actorul de film japonez Toshirō Mifune (m. 1997) – 95 de ani

 

– 1929: S-a născut Milan Kundera, romancier şi eseist francez de origine cehă

 

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips

 

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012)

 

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (m. 1984)

 

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii. Primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi” ; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888)

 

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011) – 75 de ani

 

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)

 

– 1945, 1-21: S-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale); trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei – 70 de ani

 

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904) – 65 de ani

 

– 1959: A murit scriitorul, eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)

 

– 1960: NASA lansează în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1; în decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo; la bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale; nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES – 55 de ani

 

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (pseudonimul lui Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)

 

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor francez de origine germană (n. 1891)

 

– 1979: Proclamarea Republicii Islamice Iran. NOTĂ: La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăseşte Iranul; la 1.II.1979 soseşte la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris; puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

 

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)

 

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, care, alături de Henri Cartier-Bresson, a fost un pionier al foto-jurnalismului (n. 1912)

 

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul “Dinastia” (n. 1918) – 5 ani

 

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)

 

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924) – 1 an

 

– 2015: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)