Calendarul zilei 5 ianuarie

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Se împlinesc 300 de ani (1716) de la instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Acum 157 de ani (1859), Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Se împlinesc 55 de ani (1961) de la inaugurarea „Teatrului de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* În urmă cu 46 de ani (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 39 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* Cu 26 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) se adoptă hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, apare Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Şi tot cu 26 de ani în urmă, era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut prozatorul Emil Gârleanu (m. 1914)

– 1889: S-a născut Ioan D. Chirescu, compozitor, profesor universitar şi dirijor de cor (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986) – 120 de ani

– 1909: S-a născut poetul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator şi prezentator de emisiuni de jazz, la radio şi televiziune, pianist, aranjor şi compozitor; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a SRR

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999), Mitropolit ad personam şi Exarh patriarhal pentru relaţia cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene (din anul 2008)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu, în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2008; ambasador, delegat permanent pe lângă UNESCO din 2015

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1977: A murit Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (n. 1909)

– 1978: A murit poetul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893) – 35 de ani

– 1997: A murit compozitoarea Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a realizat peste 200 de premiere pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit Endre Senkálszky, actor de etnie maghiară de la Teatrul Maghiar din Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Caracas, Venezuela: Instalarea Noii Adunări Naționale, după victoria opoziției în alegerile parlamentare

– Zagreb: Are loc Slalomul feminin din cadrul Cupei Mondiale de schi alpin

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodinamică şi hidrodinamică, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Constantin Stanislavski, regizor, actor şi teoretician de teatru rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-al Doilea Război Mondial (m. 1967) – 140 de ani

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy” (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990) – 95 de ani

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea – 85 de ani

– 1932: S-a născut Umberto Eco, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi scriitor italian

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall, cunoscut pentru rolul Elphias Doge din „Harry Potter and the Deathly Halows” („Harry Potter şi Talismanele Morţii”) (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător – 70 de ani

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1970: A murit fizicianul şi matematicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis López (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)