Calendarul zilei 8 noiembrie

Publicat de Cosmin Meca, 8 noiembrie 2015, 06:02 / actualizat: 31 ianuarie 2021, 19:04

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Programul Centenarului Catedralei Arhiepiscopale Armene din România „Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril” (1915 – 2015):

• ora 10:30 – Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de P.S. Episcopul Datev Hagopian, Înntâistătătorul Bisericii Armene din România, în prezenţa ierarhilor Bisericii Armene din lume şi ale înaltelor oficialităţi – Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Bd. Carol nr. 43
• ora 11:00 – cuvinte din partea înaltelor oficialităţi – idem
• ora 12:00 – Slujbă de Pomenire în memoria ctitorilor, întâistătătorilor şi binefăcătorilor Catedrale – idem
• ora 12:45 – Expoziţie dedicată centenarului şi lansare de carte „Catedrala Armeană din Bucureşti” – Edvard Geamgocian, Editura Ararat, 2015 – la Casa de Cultură Dudian, Bd. Carol nr.43

* Slobozia:În perioada 5 – 9 noiembrie, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Vincenţiu, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor organizează o serie de manifestări cu ocazia sărbătoririi hramului „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” al Mănăstirii din Slobozia. În ziua sărbătorii hramului Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” va fi săvârşită Sfânta Liturghie de către Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu. La slujbă vor participa toţi membrii clerici ai Permanenţei Consiliului Eparhial, preacucernicii părinţi protopopi ai Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, preoţii din municipiul Slobozia şi din parohiile Eparhiei. Împreună rugători vor fi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene şi credincioşi

– Casa Regală

* Cu ocazia zilei onomastice a Majestăţii Sale Regelui, Corul Regal va susţine un concert extraordinar, sub bagheta dirijorului Eduard Dinu. Cu acelaşi prilej, se va sărbători public Ziua Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate. La eveniment vor fi invitate personalităţi ale vieţii publice româneşti, posesoare ale decoraţiei regale. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Maria

– Minorităţi

* Sibiu: Lansarea Caravanei Mesteshukarilor MBQ Mobil, un proiect al Romano Butiq, demarat în 2015, care urmăreşte să îmbine modalităţile de funcţionare ale economiei sociale cu vechile tradiţii meşteşugăreşti rome şi creativitatea contemporană în materie de design de produs şi vestimentar- ora 11:30, într-un magazin mobil, plasat în Piaţa Mică, lângă Podul Minciunilor (8-12 nov.). Astfel, proiectul implică persoane defavorizate social în promovarea de obiecte realizate de artizani romi în colaborare cu designeri contemporani

– Cultură

* Centrul Național al Dansului București prezintă de la ora 19:30, cel de-al IV-lea eveniment TIME DANCE CONNECTION. BUCHAREST IN ACTION (1925 – 2015), dedicat coregrafului Stere Popescu, ce constă în reconstrucția scenică a spectacolului „Ciocanul fără stăpân”, realizată de Florin Flueraș și Brynjar Bandlien. Spectacolul este însoțit de o expoziție inedită cu documente din arhiva de fotografie a CNDB ( 8 – 14 nov.) și înregistrări ale spectacolului original „Ciocanul fără stăpân” al lui Stere Popescu, prezentat în Festivalului de Dans de la Teatrul Champs Elysees. După spectacol va avea loc o discuție cu Florin Flueraș și Brynjar Bandlien, moderată de Igor Mocanu. Partener media: Radio România Cultural

* Suedia:Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează laa sediul său, un concert al cvartetului româno-suedez Ex-Corde intitulat „George Enescu şi contemporanii săi”. Evenimentul readuce în atenția publicului suedez creația lui George Enescu la 60 de ani de la dispariţia marelui compozitor şi muzician român şi contextualizează opera acestuia prin legăturile cu contemporanii săi şi influenţele din folclorul românesc

– Sport

* Călăraşi:Echipa naţională de handbal masculin a României va întâlni reprezentativa Italiei, într-un meci contând pentru grupa 2 de calificare la Campionatul Mondial din 2017 – ora 18:00, în Sala Polivalentă

– S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* În urmă cu 222 de ani se deschidea, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I) pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Se împlinesc 150 de ani de la deschiderea Dietei Transilvaniei, la Cluj. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865); autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În anul 1874, adică acum 141 de ani, într-o zi de 8 noiembrie, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul (realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse)

* Se împlinesc 120 de ani, de când, la această dată, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”). A primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901

* Acum 92 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită “Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Cu 70 de ani în urmă, cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* În urmă cu 57 de ani, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamna pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* România obţinea, acum 22 de ani, din partea SUA clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale; cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane vor decide permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an; prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Acum 16 ani, se înfiinţa, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt exportul de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. Foarte recent, mai exact marţi, 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR BERLIN, în Reinhardtstr. nr. 14

* În urmă cu 2 ani, Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, traducător şi diplomat

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009) – 80 de ani

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor. NOTĂ: Academia DacoRomână l-a propus la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931) – 20 de ani

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929) – 15 ani

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Croaţia: Alegeri parlamentare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mikhail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959) – 140 de ani

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822) – 125 de ani

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină) – 115 ani

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christiaan Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică socio-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film – 80 de ani

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 1870)

– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883) – 50 de ani

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)