Ce va cumpăra Armata României în următorii 10 ani. Planul care stabilește marile achiziții militare

Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027–2036 stabilește principalele programe de modernizare și resursele necesare pentru următorul deceniu. Documentul este actualizat periodic în funcție de evoluția amenințărilor, bugetele disponibile, livrările de echipamente, contractele în derulare și noile cerințe NATO.

Publicat de Cosmin Meca, 14 septembrie 2026, 10:22

Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027–2036 stabilește principalele direcții în care vor fi dezvoltate și modernizate capabilitățile militare în următorul deceniu.

Documentul nu reprezintă doar o listă de tancuri, avioane, nave sau sisteme de apărare antiaeriană care urmează să fie cumpărate. Planul integrează toate programele majore de înzestrare, termenele pentru realizarea acestora, necesarul de finanțare și momentul în care noile capabilități trebuie să devină operaționale.

Planul de înzestrare pentru perioada 2027–2036 a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în septembrie 2026.

Documentul integral și lista completă a programelor incluse în acesta nu sunt publice. Din legislația în domeniu și din informațiile făcute publice de Ministerul Apărării Naționale poate fi însă reconstituit modul în care este realizat și actualizat planul.

Planul de înzestrare există într-o formă sintetică și într-o formă detaliată.

Forma sintetică include programele care urmează să se desfășoare sau să fie inițiate în următorii patru ani, precum și planificarea financiară pentru următorii zece ani. Această variantă este analizată la nivelul CSAT.

Forma detaliată cuprinde toate programele de înzestrare planificate sau aflate în derulare pe durata următorului deceniu, împreună cu resursele financiare necesare.

Pentru fiecare program major sunt analizate mai multe elemente: scopul achiziției, unitățile care vor beneficia de noul echipament, tehnica militară care urmează să fie înlocuită, necesitatea operațională, cerințele tehnice, stadiul proiectului, calendarul de implementare și finanțarea necesară.

Un element esențial este faptul că Planul de înzestrare nu rămâne neschimbat timp de zece ani. Acesta este actualizat anual și poate fi modificat inclusiv pe parcursul anului, atunci când apar schimbări importante.

La fiecare actualizare sunt luate în calcul, în principal, cinci elemente.

Primul este evoluția mediului de securitate. Apariția unor noi amenințări poate determina schimbarea priorităților. Războiul din Ucraina, utilizarea masivă a dronelor, atacurile cu rachete, războiul electronic și situația de securitate de la Marea Neagră au influențat deja modul în care sunt planificate viitoarele capabilități ale Armatei României.

Al doilea element îl reprezintă livrările de echipamente. Ministerul Apărării analizează ce sisteme au fost deja livrate, ce programe înregistrează întârzieri și ce echipamente trebuie achiziționate în continuare.

Este analizată și execuția bugetară din anul precedent, respectiv cât din bugetul prevăzut pentru înzestrare a fost efectiv utilizat.

Un alt criteriu îl reprezintă modificarea bugetelor disponibile pentru apărare. În funcție de sumele alocate sau prognozate, anumite programe pot fi accelerate, amânate sau reeșalonate.

În calcul intră și evoluția contractelor multianuale și a procedurilor de achiziție. Modificările de preț, întârzierile, negocierile cu producătorii sau schimbarea soluțiilor tehnice pot determina modificarea planificării inițiale.

Prioritatea unui program depinde și de urgența capabilității respective, de riscurile generate de amânarea achiziției și de momentul în care echipamentele aflate în serviciu își epuizează resursa tehnică.

Noile cerințe NATO reprezintă un alt factor important. România trebuie să dezvolte capabilitățile asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării, ceea ce presupune nu doar echipamente noi, ci și stocuri mai mari de muniție, logistică, infrastructură și capacitate de susținere a forțelor într-un conflict de intensitate ridicată.

În următorii ani, modernizarea Armatei României este concentrată pe mai multe direcții majore.

Forțele Aeriene urmează să treacă la avioane de generația a cincea F-35, prima etapă fiind prevăzută pentru 32 de aeronave, împreună cu echipamente logistice, instruire, simulatoare și muniții.

Forțele Terestre sunt modernizate prin programele pentru tancurile Abrams, noile mașini de luptă ale infanteriei, transportoarele blindate Piranha V și obuzierele autopropulsate K9 Thunder.

Apărarea antiaeriană devine una dintre principalele priorități. România dezvoltă sau achiziționează sisteme Patriot, SHORAD/VSHORAD, Mistral, Skynex și Skyranger, precum și noi radare și sisteme destinate combaterii dronelor.

Un rol din ce în ce mai important îl au sistemele fără pilot. Sunt prevăzute achiziții de drone de cercetare, muniții de tip loitering și sisteme antidronă.

Forțele Navale urmează, de asemenea, să primească noi capabilități, printre acestea numărându-se nave de patrulare maritimă și sisteme de rachete antinavă Naval Strike Missile.

Planificarea pentru următorul deceniu include și dezvoltarea sistemelor C4ISR, care permit integrarea informațiilor provenite de la senzori, radare și structurile aflate pe câmpul de luptă.

În paralel, Armata are nevoie de cantități mult mai mari de muniție, vehicule logistice, armament individual și capacități de mentenanță și reparații.

Experiența războiului din Ucraina a demonstrat că nu este suficientă cumpărarea unor platforme militare performante. Pentru susținerea unui conflict de intensitate ridicată sunt necesare muniții în cantități mari, drone, sisteme antidronă, comunicații reziliente, logistică, piese de schimb și posibilitatea de a repara rapid tehnica avariată.

În acest context, industria națională de apărare capătă un rol tot mai important. Autoritățile urmăresc ca o parte dintre echipamente să fie produse, asamblate sau întreținute în România și ca marile contracte să includă transfer de tehnologie și implicarea companiilor locale.

O parte dintre proiectele de înzestrare beneficiază și de finanțare prin mecanismul european SAFE. Proiectele includ vehicule blindate, mașini de luptă ale infanteriei, elicoptere, sisteme de apărare antiaeriană, radare, drone, muniții, nave și echipamente logistice.

Planul de înzestrare pentru perioada 2027–2036 trebuie privit, astfel, ca un document aflat permanent în evoluție. Prioritățile pot fi schimbate în funcție de situația de securitate, cerințele NATO, bugetele disponibile, evoluția contractelor și lecțiile rezultate din conflictele moderne.

Obiectivul nu mai este doar înlocuirea tehnicii militare vechi, ci construirea unor capabilități complete, formate din platforme de luptă, senzori, armament, muniții, comunicații, logistică, infrastructură, instruire și mentenanță.