Comisia Europeană: niciunul dintre statele membre din afara zonei euro nu îndeplinește toate condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro

Publicat de Puiu Vulea, 24 iunie 2026, 17:39

Comisia Europeană a publicat Raportul de convergență pentru 2026, document care evaluează pregătirea statelor membre din afara zonei euro pentru adoptarea monedei unice. Potrivit raportului, România, Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu îndeplinesc toate criteriile pentru aderarea la zona euro.

Conform Raportului de convergență din 2026 al Băncii Centrale Europene (BCE) publicat astăzi, 24 iunie 2026, din anul 2024 statele membre ale Uniunii Europene (UE) din afara zonei euro au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro. Unul dintre factorii determinanți care frânează convergența economică este impactul economic al șocurilor externe, inclusiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, tensiunile comerciale globale și izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu.

În pofida acestor provocări externe, activitatea economică în țările analizate a fost rezilientă, însă ritmul de creștere economică a fost diferit de la o țară la alta.

Cu privire la criteriul stabilității prețurilor, trei dintre cele cinci țări analizate au înregistrat o rată medie anuală a inflației superioară valorii de referință de 2,7%. Inflația s-a situat la un nivel considerabil superior valorii de referință în România și peste această valoare, deși într-o măsură mai mică, în Ungaria și Polonia.

În 2025, deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în Ungaria, Polonia și România. Ponderea datoriei publice brute în PIB în 2025 a fost inferioară sau net inferioară valorii de referință (60%) în toate țările analizate, cu excepția Ungariei. Cu toate acestea, cele mai recente proiecții ale Comisiei Europene arată că, în 2026, ponderea datoriei publice în PIB va crește peste valoarea de referință atât în Polonia, cât și în România.

România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost inițiată în anul 2020, termenul-limită pentru a pune capăt situației de deficit excesiv fiind prelungit până în anul 2030.

Referitor la criteriul cursului de schimb, niciuna dintre monedele țărilor analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), iar monedele unora dintre acestea au consemnat fluctuații ample față de euro pe parcursul ultimilor ani.

În ceea ce privește criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, trei dintre cele cinci țări analizate au înregistrat o medie pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung superioară valorii de referință de 5,1% . Acestea au fost Polonia (5,4%), Ungaria (6,7%) și România (6,7%), ratele dobânzilor pe termen lung ale acestora depășind, de asemenea, valoarea de referință din Raportul de convergență 2024.

Calitatea instituțiilor constituie un factor important pentru sustenabililitatea procesului de convergență. Consolidarea instituțiilor și a guvernanței ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria și România. Cu excepția Suediei, indicatorii publicați de organizațiile internaționale sugerează că țările analizate au încă de recuperat un decalaj în ceea ce privește calitatea instituțiilor și a guvernanței.

Referitor la compatibilitatea legislației naționale cu Tratatele și Statutul SEBC și al BCE, niciuna dintre cele cinci țări analizate nu era pe deplin compatibilă cu cerințele privind adoptarea euro.