Creste dolarul ? Consecinte pentru Romania
Publicat de Cosmin Meca, 18 noiembrie 2016, 10:33
Dolarul creşte precum cozonacul după victoria lui Donald Trump. Se vorbeşte deja despre „dolarul lui Trump” şi despre amprenta măsurilor de stimulare fiscală pregătite de preşedintele ales asupra economiei, asupra nivelului de trai şi asupra monedei. Pentru România, consecinţele se referă în principal la ceea ce numim sentimentul investitorilor, la impactul asupra cursului de schimb şi costurilor de finanţare, şi la vulnerabilităţile economiei la evoluţii neplăcute din exterior. Există riscuri mai apropiate sau mai îndepărtate.
Reapare perspectiva parităţii euro-dolar, spun datele din piaţă, interpretate de Bloomberg. Avem de-a face deja cu cel mai puternic dolar din istorie faţă de leu. Moneda americană a intrat pe o pantă ascendentă după alegerile din SUA faţă de principalele valute, aşteptările privind creşterea dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală fiind antrenare de planul de stimulare fiscală a economiei prin investiţii publice de 1.000 de miliarde de dolari pregătit de echipa preşedintelui ales Donald Trump. Spre jumătatea săptămânii, evoluţia pozitivă a dolarului a fost accentuată de datele peste estimări privind comerţul cu amănuntul din SUA.
Creşterea economică mai puternică şi îmbunătăţirea nivelului de trai pentru clasa de mijloc promise de Trump – promisiune girate inclusiv prin elaborarea unui plan de stimulare fiscală – ar aduce după sine şi o inflaţie ceva mai mare, ceea ce ar forţa mâna băncii centrale să ridice mai rapid dobânzile. Analiştii, agenţiile de rating, instituţiile financiare intenaţionale şi chiar BNR avertizează de ceva vreme cu privire la impactul creşterii dobânzilor din SUA asupra pieţelor emergente, asupra Europei Centrale şi de Est şi asupra României, care ar deveni mai puţin atractive pentru investitori.
Pieţele sunt în expectativă. Trump va fi învestit la începutul anului viitor şi este momentan ocupat cu selectarea Cabinetului, urmând ca după ce va prelua puterea să-şi prezinte detaliat, concret, programul de guvernare şi să înceapă negocierile cu Congresul. Cu impact mai apropiat, joi este aşteptat raportul preşedintei Rezervei Federale a Statelor Unite, Janet Yellen, în Comisia Economică reunită din Congres, privind perspectivele economiei.
„Perspectiva pe termen mediu pentru dolar este încă una solidă şi ne aşteptăm ca moneda să se aprecieze inclusiv în timpul trimestrului întâi de anul viitor. Însă unii jucători din piaţă ar putea adopta o poziţie prudentă pe termen scurt, în aşteptarea formării noii administraţii”, comentează pentru Bloomberg un bancher londonez specializat în tranzacţii valutare.
Dolarul s-a apreciat mai ales pe pieţele asiatice, însă a înregistrat o uşoară creştere şi faţă de euro, cursul coborând sub 1,07 dolari pentru un euro pentru prima dată de la sfârşitul anului trecut.
Cursul BNR afişat miercuri, de 4,2246 lei pentru un dolar, este cel mai ridicat din istoria recentă, însă reprezintă o apreciere de numai 1,8% a monedei americane pe ansamblul întregului an. De la sfârşitul lui 2014 însă, dolarul SUA s-a întărit cu 15% faţă de leu, în principal ca urmare a aşteptărilor privind creşterea dobânzii de politică monetară în SUA. Apus-au vremurile dinaintea crizei din 2008, când un dolar se tranzacţiona la mai puţin de 3 lei.
Semnalele transmise de viitoarea administraţie de la Washington privind stimularea creşterii economice accentuează temerile privind evoluţia divergentă a afacerilor economice, şi implicit a politicilor monetare, de pe cele două maluri ale Atlanticului. Dacă punem la socoteală creşterea economică anemică din UE din ultimii ani, fără perspective de ameliorare, şi incertitudinea majoră generată de Brexit, evoluţia divergentă a economiei SUA faţa de cea a zonei euro nu va face decât să se accentueze în următorii ani.
Banca Naţională a României (BNR) consemna încă din Raportul Anual pentru anul 2015 că efectele politicilor monetare divergente ale Băncii Centrale Europene şi Rezervei Federale a SUA s-au manifestat în România prin ajustări ale cursului de schimb, cu evoluţii similare în ţările vecine.
În Raportul asupra stabilităţii financiare publicat în luna aprilie, BNR trece deja la avertismente, riscurile fiind subliniate şi de guvernatorul Mugur Isărescu în diferite intervenţii pe parcursul acestui an.
„Riscul politicilor fiscale prociclice interne accentuează riscul global generat de incertitudinile privind creșterea economică mondială și de divergența politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, risc la care este expusă și România. Și acest risc s-a materializat parțial prin începerea procesului de creștere a dobânzilor de către Sistemul Rezervelor Federale al Statelor Unite (în decembrie 2015). Astfel, riscul de modificare rapidă a sentimentului investitorilor rămâne unul semnificativ. Evoluția activității economice la nivel mondial continuă să fie marcată de incertitudine, un avans economic modest fiind anticipat inclusiv în cazul Uniunii Europene”, putem citi în Raportul BNR asupra stabilităţii financiare din aprilie 2016.
Economia românească înoată în ape tulburi pe plan internaţional. Pe plan intern dolarul nu reprezintă un pericol direct, însă generozitatea electorală cu banii publici ar pune România într-o poziţie vulnerabilă pentru ceea ce ar putea urma.
„Deciziile divergente de politică monetară ale Sistemului Rezervelor Federale al SUA și ale Băncii Centrale Europene continuă să pună presiune pe moneda unică europeană. Un efect similar îl are și menținerea incertitudinilor referitoare la ieșirea Marii Britanii din UE. De la începutul anului 2014 până în prezent, dolarul SUA s-a apreciat semnificativ în raport cu moneda unică și implicit față de moneda națională (cu peste 20 la sută în acest din urmă caz). În ipoteza continuării tendinței de apreciere a monedei americane, riscul derivat din potențiale dificultăți în onorarea serviciului datoriei în dolari SUA este gestionabil la nivelul sectorului bancar românesc. În cazul sectorului populației, 4.300 de debitori aveau credite în dolari SUA în luna decembrie 2015, însumând 0,25 miliarde lei (sub 0,3 la sută din expunerea totală a băncilor pe sectorul populației). Capacitatea acestor debitori de a-și onora serviciul datoriei este deja afectată, rata creditelor neperformante fiind de 23,9 la sută (față de 13,5 la sută pentru creditele în valută, în decembrie 2015). În cazul sectorului companiilor nefinanciare, circa 430 de debitori au credite în dolari SUA la bănci, în valoare totală de 3,7 miliarde lei (3,5 la sută din totalul creditului acordat firmelor), cu o rată a creditelor neperformante de 19,2 la sută (sub valoarea de 30,3 la sută aferentă creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare, decembrie 2015). Majoritatea firmelor cu datorii bancare în dolari SUA activează în sectoarele industrie și comerț (peste 80 la sută din valoarea expunerii în dolari SUA la finalul anului 2015)”, notează BNR în Raportul de stabilitate financiară.
Evoluţia dolarului influenţează şi cotaţiile principalelor materii prime, inclusiv a petrolului, care sunt denominate în monedă americană. Scumpirea dolarului se traduce de regulă în scăderea preţului în dolari al petrolului, însă piaţa traversează o perioadă de incertitudine după ieftinirea abruptă din ultimii doi ani.
Tot mai mulţi mari producători, precum ţări OPEC sau Rusia, vorbesc de măsuri coordonate pentru limitarea producţiei astfel încăt preţul să crească, în timp ce preşedintele ales al SUA a promis măsuri care să dezlănţuie exploatarea de petrol, gaze şi cărbune în America şi să declanşeze „o revoluţie energetică”, transformând SUA în exportator net de energie şi ieftinind-o pentru populaţie şi companii.
