Creştere dramatică a numărului de cazuri de abuz de tip bullying în rândul copiilor

Publicat de Cosmin Meca, 21 februarie 2019, 14:00

Bilanț 2018

* Creştere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate la Asociaţia în anul 2018, cu 2.212 mai multe cazuri comparativ cu anul 2017;

* 79,78% dintre copii au avut ca agresori ambii părinţi, unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi;

* 101.340 apeluri înregistrate la numărul gratuit 116 111 în anul 2018;

* 116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului, cu susţinerea Telekom Romania;

* 116 111 este un număr gratuit pus la dispoziţie de Telekom Romania.

Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creştere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost:

* insulte, jigniri, porecle, sarcasm (53,07%);

* loviri, îmbrânciri (28,07%);

* intimidare, denigrare, insulte cu privire la relaţii şi statutul social (18,86%).

77,22% dintre aceste cazuri au avut loc în şcoală/grădiniţă, iar 22,78% în spaţiul public.

Numărul total de apeluri înregistrate la numărul 116 111, linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului, cu susţinerea Telekom Romania, a fost în anul 2018 de 101.340.

Dintre copiii care au beneficiat de serviciile oferite de Asociaţia Telefonul Copilului prin intermediul numărului gratuit 116 111 pus la dispoziţie de Telekom Romania, 95,49% au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 4.51% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinţi, rude, fraţi, surori). 

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consiliere de lungă durată din partea specialiştilor Asociaţiei Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică şi juridică, respectiv 7.352 de cazuri.

Formele de abuz sesizate Asociaţiei Telefonul Copilului în anul 2018 au fost:
* 39,42% situaţii de molestare fizică şi violenţă în familie;
* 29,07% situaţii de abuz emoţional;
* 19,61% situaţii de neglijare;* 11.90% alte situaţii de abuz (exploatare prin muncă, cerşetorie, abuz sexual, trafic de minori, privare de libertate).

Mediul de provenienţă al victimelor abuzului raportat a fost cu preponderenţă rural (56,52%), urmat de urban (29,96%), iar în 13,52% dintre situaţii apelanţii nu au dorit să ofere informaţii despre acest aspect.

Principalele regiuni din care provin: Regiunea Sud – Muntenia (24,21%), urmată de Regiunea Nord – Est (13,93%), Regiunea Sud – Est (13,12%) şi Regiunea Bucureşti – Ilfov (11,97%). Dintre apelanţi, 16,70% au păstrat confidenţialitatea în privinţa regiunii în care locuiesc.

Profilul victimelor abuzului

Victimele abuzului şi violenţei au fost în proporţie de 51.86% băieţi şi 48.14% fete.
* 62,48% dintre copiii supuşi abuzului au provenit din familii nucleare;
* 35,51% din familii monoparentale, familii extinse şi familii adoptatoare;
* 2,01% din centrul de plasament.

Agresorii copiilor au fost:
* 79,78% ambii părinţi, unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi;
* 17,17% alţi adulţi (persoane necunoscute copilului abuzat, rude, asistenţi maternali, cadre didactice);
* 3,05% un alt copil.

Consilierea psihologică

70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenţi şi adolescenţi, iar nevoile de consiliere indicate au fost:
* 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaţionare;
* 27,91% îmbunătăţirea relaţiei cu părinţii;
* 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalţi (părinţi, alţi copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
* 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Consilierea juridică

Apelanţii care au solicitat consiliere juridică au fost părinţi (93,24%) şi copii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani (6,76%). 53,62% dintre apelanţi au provenit din mediul rural, 34,30% din mediul urban, în timp ce 12,08% au dorit să păstreze confidenţialitatea privind această informaţie.

Părinţii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:
* probleme legate de familie (încredinţarea minorilor, recunoaşterea paternităţii, menţinerea legăturilor personale cu copilul pentru părintele care nu a obţinut încredinţarea, dreptul la vizită al părintelui care nu a obţinut încredinţarea) în proporţie de 42,51%;
* solicitări privind obţinerea ordinului de protecţie / de restricţie în 25,97% dintre cazuri;
* solicitări privind drepturile copilului în 23,55% dintre cazuri;
* 7,97% au fost solicitări privind drepturi legate de alocaţii/indemnizaţii pentru copil.

Copiii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:
* consecinţe în urma divorţului părinţilor sau modul în care va fi afectată relaţia copiilor cu aceştia;
* măsuri de combatere a violenţei în familie, precum ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie;
* consecinţe, din punct de vedere legal, în urma părăsirii domiciliului pentru a locui cu alte persoane cu care au relaţii sentimentale.

La nivelul tuturor apelurilor înregistrate, mediul de provenienţă a fost: urban (35,87%), urmat de rural (33,62%), iar în 30,51% dintre situaţii, apelanţii nu au dorit să ofere detalii. Cea mai raportată regiune a fost Regiunea Sud – Est (17,23%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (13,51%), Regiunea Bucureşti – Ilfov (10,64%), Regiunea Nord – Est (10,55%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (5,52%), Regiunea Centru (5,11%), Regiunea Vest (3,82%) şi Regiunea Nord – Vest (1,96%). În 31,66% dintre situaţii, apelanţii au păstrat confidenţialitatea privind regiunea de provenienţă.

* 11.90% alte situaţii de abuz (exploatare prin muncă, cerşetorie, abuz sexual, trafic de minori, privare de libertate).

Mediul de provenienţă al victimelor abuzului raportat a fost cu preponderenţă rural (56,52%), urmat de urban (29,96%), iar în 13,52% dintre situaţii apelanţii nu au dorit să ofere informaţii despre acest aspect. Principalele regiuni din care provin: Regiunea Sud – Muntenia (24,21%), urmată de Regiunea Nord – Est (13,93%), Regiunea Sud – Est (13,12%) şi Regiunea Bucureşti – Ilfov (11,97%). Dintre apelanţi, 16,70% au păstrat confidenţialitatea în privinţa regiunii în care locuiesc.

Profilul victimelor abuzului

Victimele abuzului şi violenţei au fost în proporţie de 51.86% băieţi şi 48.14% fete.
* 62,48% dintre copiii supuşi abuzului au provenit din familii nucleare;
* 35,51% din familii monoparentale, familii extinse şi familii adoptatoare;
* 2,01% din centrul de plasament.

Agresorii copiilor au fost:
* 79,78% ambii părinţi, unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi;
* 17,17% alţi adulţi (persoane necunoscute copilului abuzat, rude, asistenţi maternali, cadre didactice);
* 3,05% un alt copil.

Consilierea psihologică
70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenţi şi adolescenţi, iar nevoile de consiliere indicate au fost:
* 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaţionare;
* 27,91% îmbunătăţirea relaţiei cu părinţii;
* 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalţi (părinţi, alţi copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
* 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Consilierea juridică
Apelanţii care au solicitat consiliere juridică au fost părinţi (93,24%) şi copii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani (6,76%). 53,62% dintre apelanţi au provenit din mediul rural, 34,30% din mediul urban, în timp ce 12,08% au dorit să păstreze confidenţialitatea privind această informaţie.

Părinţii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:
* probleme legate de familie (încredinţarea minorilor, recunoaşterea paternităţii, menţinerea legăturilor personale cu copilul pentru părintele care nu a obţinut încredinţarea, dreptul la vizită al părintelui care nu a obţinut încredinţarea) în proporţie de 42,51%;
* solicitări privind obţinerea ordinului de protecţie / de restricţie în 25,97% dintre cazuri;
* solicitări privind drepturile copilului în 23,55% dintre cazuri;
* 7,97% au fost solicitări privind drepturi legate de alocaţii/indemnizaţii pentru copil.

Copiii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:
* consecinţe în urma divorţului părinţilor sau modul în care va fi afectată relaţia copiilor cu aceştia;
* măsuri de combatere a violenţei în familie, precum ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie;
* consecinţe, din punct de vedere legal, în urma părăsirii domiciliului pentru a locui cu alte persoane cu care au relaţii sentimentale.

La nivelul tuturor apelurilor înregistrate, mediul de provenienţă a fost: urban (35,87%), urmat de rural (33,62%), iar în 30,51% dintre situaţii, apelanţii nu au dorit să ofere detalii. Cea mai raportată regiune a fost Regiunea Sud – Est (17,23%), urmată de Regiunea Sud – Muntenia (13,51%), Regiunea Bucureşti – Ilfov (10,64%), Regiunea Nord – Est (10,55%), Regiunea Sud – Vest Oltenia (5,52%), Regiunea Centru (5,11%), Regiunea Vest (3,82%) şi Regiunea Nord – Vest (1,96%). În 31,66% dintre situaţii, apelanţii au păstrat confidenţialitatea privind regiunea de provenienţă.