Creștinii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Rusaliile

Între credință, tradiții străvechi și magie populară

Publicat de Alin Cîrțînă, 8 iunie 2025, 10:43

Creștinii ortodocși și greco-catolici marchează în această duminică și luni Cincizecimea – sărbătoare cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile. Evenimentul încheie ciclul pascal, format din Învierea Domnului, Înălțarea și Pogorârea Duhului Sfânt, moment în care – potrivit Bibliei – Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc.

Cincizecimea este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, prăznuită încă din vremea sfinților apostoli. Deși inițial cuprindea și Înălțarea, din secolul al V-lea cele două evenimente au fost separate. Lunea de după Rusalii este acum dedicată Sfintei Treimi – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.

Dincolo de însemnătatea religioasă, Rusaliile păstrează și o bogată dimensiune folclorică. În Oltenia și alte regiuni ale țării, gospodăriile sunt împodobite cu ramuri de tei, nuc sau plop, considerate apărătoare împotriva răului. Acestea sunt sfințite la biserică și păstrate la icoane, fiind folosite ca leacuri de-a lungul anului.

Dansul călușarilor, un ritual spectaculos și sacru, este nelipsit în aceste zile. Călușarii colindă satele pentru a alunga spiritele rele, în special ielele – personaje din mitologia populară românească, considerate spirite ale morților care refuză să se întoarcă în pământ după Paști.

Sâmbăta Rusaliilor este dedicată pomenirii morților, când se împart oale împodobite, iar duminica – farfurii pentru cei vii. În unele părți ale țării, femeile sunt stropite cu apă pentru sănătate și frumusețe, iar ușile caselor sunt unse cu usturoi, ca măsură de protecție.

Se spune că, dacă de Rusalii este vreme frumoasă, vara va fi roditoare. Astfel, Rusaliile rămân nu doar un reper spiritual important, ci și un prilej de manifestare a tradițiilor și credințelor populare, transmise cu grijă din generație în generație.