Criza migranților din Ceuta. Mai multe țări europene cer suspendarea Spaniei din spațiul Schengen

Zeci de mii de migranți au pătruns în enclava spaniolă Ceuta, provocând una dintre cele mai grave crize de la frontiera sudică a Uniunii Europene. Italia, Finlanda și Danemarca au cerut măsuri dure împotriva Spaniei, inclusiv suspendarea cooperării în cadrul Schengen, în timp ce Ursula von der Leyen a solicitat oprirea traversărilor, destructurarea rețelelor de traficanți și returnarea rapidă a persoanelor fără drept legal de ședere.

Publicat de Cosmin Meca, 31 iulie 2026, 18:02

Un val masiv de migranți a ajuns în enclava spaniolă Ceuta, după ce zeci de mii de persoane au traversat frontiera dinspre Maroc. Situația a generat reacții politice puternice la nivel european, mai multe state solicitând măsuri împotriva Spaniei și reintroducerea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen.

Italia, Finlanda și Danemarca au cerut analizarea posibilității de suspendare a cooperării Schengen cu Spania. Legislația europeană permite reintroducerea temporară a controalelor la frontiere în cazul unor amenințări grave, însă nu prevede eliminarea automată a unui stat din spațiul Schengen.

Zeci de mii de migranți au ajuns în Ceuta

Valul de treceri a început prin tentative repetate ale unor tineri de a ajunge înot din Maroc în Ceuta și a culminat joi, 30 iulie, cu pătrunderea unor grupuri numeroase pe mare, pe digul de la Tarajal și prin anumite zone ale gardului de frontieră.

Ministerul spaniol de Interne estimează că aproximativ 50.000 de persoane au intrat în Ceuta începând de joi dimineață. Juan Jesús Vivas, președintele administrației locale, a avansat o estimare de până la 60.000 de persoane.

Numărul reprezintă aproape 70% din populația obișnuită a orașului. Autoritățile spaniole susțin că aproximativ 25.000 dintre migranți s-au întors deja voluntar în Maroc, în principal din cauza lipsei hranei și a adăposturilor.

Bilanțul victimelor diferă de la o sursă la alta. Autoritățile locale citate de Reuters au anunțat cel puțin 34 de morți, dintre care 19 persoane ale căror trupuri au fost recuperate din apă. Associated Press a relatat că numărul deceselor ar fi ajuns la cel puțin 41.

O parte dintre victime s-au înecat, iar altele ar fi murit într-o busculadă produsă în apropierea digului și a gardului de frontieră. Bilanțul este provizoriu.

Pe partea marocană au avut loc confruntări între migranți și forțele de ordine. Polițiștii au folosit bastoane, gaze lacrimogene, tunuri cu apă și focuri de avertisment pentru a dispersa mulțimile. Un autobuz și mai multe automobile au fost incendiate.

Pe partea spaniolă au fost desfășurate vehicule militare, trupe, polițiști suplimentari, scafandri și ambarcațiuni ale Gărzii Civile.

Hotărârea Tribunalului Suprem invocată de guvernul spaniol

Guvernul spaniol a indicat drept una dintre cauzele valului de migranți o hotărâre pronunțată pe 8 iulie de Tribunalul Suprem.

Instanța a stabilit că procedura specială a „returnărilor imediate”, aplicată în zona gardurilor terestre din Ceuta și Melilla, nu poate fi folosită automat în cazul persoanelor interceptate în timp ce încearcă să ajungă înot pe teritoriul spaniol.

Persoanele interceptate trebuie să beneficieze de procedurile legale obișnuite, inclusiv de posibilitatea de a solicita protecție internațională.

Premierul Pedro Sánchez a declarat că rețelele de trafic de persoane au răspândit informația potrivit căreia migranții care ajung înot în Ceuta nu mai pot fi expulzați. Potrivit acestuia, mesajul s-a propagat rapid și a determinat deplasarea unui număr mare de persoane spre frontieră.

Unii activiști marocani au contestat această explicație și au susținut că majoritatea migranților nu cunoșteau detaliile hotărârii Tribunalului Suprem din Spania.

Programul de regularizare a migranților

Programul spaniol de regularizare a migranților fără documente a fost invocat în disputa politică europeană.

Oficiali italieni au acuzat Madridul că ar fi oferit „cetățenie” pentru peste 500.000 de migranți și că această măsură ar fi încurajat noi sosiri.

Programul nu acordă automat cetățenie și nu se aplică persoanelor care au ajuns în Ceuta în timpul actualei crize.

Solicitanții trebuie să demonstreze că se aflau în Spania înainte de 1 ianuarie 2026, că au locuit în această țară fără întrerupere timp de cel puțin cinci luni și că nu au antecedente penale sau nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică.

Programul oferă inițial o autorizație temporară de ședere și de muncă.

Suspiciuni privind rolul Marocului

Unii analiști spanioli au susținut că Marocul ar fi redus inițial controlul la frontieră pentru a transmite un mesaj autorităților de la Madrid, pe fondul apropierii recente dintre Spania și Algeria.

Această variantă nu a fost confirmată oficial.

Ambasadoarea Marocului la Madrid a declarat că valul de treceri s-a produs împotriva voinței autorităților marocane și că Rabatul susține doar migrația legală, sigură și ordonată.

Italia cere măsuri împotriva Spaniei

Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că Roma este pregătită să adopte „măsuri extraordinare”, inclusiv suspendarea aplicării regulilor Schengen în relația cu Spania.

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a susținut aceeași poziție și a acuzat politica de regularizare a Madridului că încurajează migrația ilegală și activitatea rețelelor de trafic de persoane.

Autoritățile spaniole l-au convocat pe ambasadorul Italiei. Guvernul de la Madrid a calificat declarațiile oficialilor italieni drept demagogie politică și lipsă de solidaritate europeană.

Finlanda și Danemarca susțin suspendarea cooperării Schengen

Finlanda s-a alăturat solicitărilor formulate de Italia.

Ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, a declarat că Spania a eșuat în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și că statele care nu își îndeplinesc această obligație nu ar trebui să rămână în spațiul Schengen.

Poziția a fost susținută și de vicepremierul și ministrul de Finanțe al Finlandei, Riikka Purra.

Premierul danez Mette Frederiksen a cerut Uniunii Europene să analizeze toate opțiunile, inclusiv suspendarea cooperării Schengen cu Spania. Aceasta a declarat că imigrația necontrolată reprezintă o amenințare pentru Europa și pentru Danemarca.

Reacțiile din Suedia și Franța

Premierul suedez Ulf Kristersson nu a cerut direct suspendarea Spaniei din spațiul Schengen, dar a solicitat autorităților de la Madrid să recapete controlul asupra situației și să-și respecte obligațiile privind protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

Conducerea Democraților Suedezi a susținut suspendarea cooperării Schengen cu Spania.

Franța nu a solicitat suspendarea Spaniei, dar a întărit controalele la frontiera franco-spaniolă și a trimis unități suplimentare pentru efectuarea verificărilor.

Reacția Ursulei von der Leyen

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat imaginile din Ceuta drept inacceptabile și a declarat că accesul în Uniunea Europeană trebuie să se desfășoare cu respectarea regulilor comunitare.

Aceasta a cerut oprirea traversărilor periculoase, destructurarea rețelelor de trafic de persoane și returnarea rapidă a migranților care nu au drept legal de ședere pe teritoriul Uniunii Europene.

Von der Leyen nu a susținut solicitările privind suspendarea sau excluderea Spaniei din spațiul Schengen.

Președinta Comisiei Europene i-a însărcinat pe comisarii Magnus Brunner și Dubravka Šuica să gestioneze situația împreună cu autoritățile spaniole și marocane.

Magnus Brunner, comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, discută cu autoritățile spaniole despre acordarea unui sprijin operațional suplimentar, inclusiv prin intermediul Frontex. Oficialul european este pregătit să se deplaseze în zonele afectate.

Dubravka Šuica, comisarul european pentru Mediterana, poartă discuții cu autoritățile marocane privind oprirea fluxului de migranți și organizarea returnărilor.

Ursula von der Leyen a cerut ca parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Maroc să producă rezultate concrete în gestionarea crizei.

Măsurile anunțate de Spania

Premierul Pedro Sánchez a vizitat Ceuta și a descris intrarea masivă a migranților drept un „atac” și o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei.

Guvernul spaniol pregătește un centru temporar pentru identificarea, înregistrarea și verificarea migranților. Persoanele care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a rămâne în Spania ar urma să fie expulzate.

Madridul colaborează cu autoritățile marocane pentru organizarea returnărilor.

Autoritățile spaniole au anunțat și instalarea unei linii vizibile de geamanduri în apropierea digului, astfel încât limita maritimă să poată fi considerată un element fizic de frontieră în raport cu hotărârea Tribunalului Suprem.

Spania încearcă, de asemenea, să împiedice deplasarea migranților din Ceuta spre teritoriul continental.

Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special. Autoritățile efectuează controale de identitate și de documente pentru zborurile și feriboturile care pleacă din cele două enclave către peninsula spaniolă sau către alte state ale spațiului Schengen.

Intrarea în Ceuta nu le oferă automat migranților dreptul de a călători liber în restul Spaniei sau al Uniunii Europene.

Poate fi suspendată Spania din spațiul Schengen?

Statele membre nu pot elimina unilateral Spania din spațiul Schengen.

Codul Frontierelor Schengen le permite statelor să reintroducă temporar controalele la frontierele interne în cazul unei amenințări grave pentru ordinea publică sau securitatea internă.

Măsura trebuie să fie temporară, necesară și proporțională cu situația care a determinat adoptarea acesteia.

În cazul unor deficiențe persistente în gestionarea frontierelor externe, Consiliul Uniunii Europene poate recomanda, la propunerea Comisiei Europene, reintroducerea controalelor la anumite frontiere.

O astfel de măsură nu presupune excluderea automată a statului vizat din spațiul Schengen.

Declarațiile formulate de Italia, Finlanda și Danemarca ar putea conduce la introducerea unor controale suplimentare în aeroporturi, porturi și la frontierele terestre cu Spania.