Cum a evoluat ciuma de-a lungul celor trei pandemii din ultimii 1.500 de ani?
Un nou studiu arată că bacteria responsabilă pentru cele mai devastatoare pandemii din istorie, Yersinia pestis, a evoluat pentru a deveni mai puțin letală, dar mai eficientă în răspândire. Printr-o adaptare strategică, ciuma a reușit să traverseze secolele și să afecteze omenirea în trei valuri pandemice majore, de la Ciuma lui Iustinian până în epoca modernă.
Publicat de Cosmin Meca, 2 iunie 2025, 10:45
Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, s-a adaptat pentru a supraviețui celor trei pandemii din ultimii 1.500 de ani, arată un nou studiu publicat în Science.
Cercetătorii de la Institutul Pasteur din Franța au analizat probe de Yersinia pestis din cele trei pandemii din ultimii 1.500 de ani și au descoperit cu surprindere că este că bacteria a evoluat pentru a deveni mai puțin virulentă și mai puțin mortală în timp.
Prin provocarea unor infecții mai puțin severe, ciuma a avut mai multe șanse să se răspândească între oameni, prelungind astfel durata pandemiilor. Teoria a fost confirmată prin infectarea șobolanilor cu probe recente de ciumă, demonstrând că boala a durat mai mult când virulența a scăzut.
Bacteria Yersinia pestis este responsabilă pentru cele mai mortale pandemii din istorie. Cea mai gravă poala provocată de această bacterie, ciuma bubonică, a făcut zeci de milioane de victime.
Deși Yersinia pestis a fost o amenințare pentru umanitate încă din vremuri preistorice, prima pandemie din istorie a fost Ciuma lui Iustinian, care a lovit Constantinopolul în anul 541. Bacteria a fost transportată peste Marea Mediterană din Egipt de vasele care aduceau cereale în capitala Imperiului Bizantin.
Ciuma a decimat Constantinopolul și s-a răspândit rapid în Europa, Asia, Africa de Nord și Arabia, ucigând între 25 și 50 de milioane de oameni, conform estimărilor istoricilor moderni. Deși numărul victimelor este imposibil de stabilit cu precizie, mulți istorici estimează că Ciuma lui Iustinian a ucis aproape 50% din toată populația planetei la acea dată.
A doua pandemie de ciumă, provocată de aceeași bacterie, Yersinia pestis, a lovit Europa în 1347. Moartea Neagră a ajuns în portul Messina din Sicilia, fiind adusă de o corabie genoveză din orașul Caffa, o colonie genoveză din Crimeea. De aici, molima s-a răspândit fulgerător în toată Europa. În numai patru ani, aproximativ o treime din populația continentului a fost ucisă de această boală.
O a treia pandemie de ciumă, mai puțin cunoscută, a început în 1855 în provincia Yunnan din China și a ucis peste 12 milioane de oameni numai în India și China. Această pandemie a fost considerată activă până în 1960, după care numărul deceselor din cauza ciume a scăzut. Focare de ciumă există și în prezent, țări precum Republica Democrată Congo, Madagascar și Peru fiind cele mai afectate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
