Cum să depistezi un psihopat? Trăsăturile care se accentuează atunci când ai tulburări de personalitate
Publicat de Cosmin Meca, 24 ianuarie 2018, 13:23
Psihopaţii pot fi adesea destul de inteligenţi şi drăguţi, dar mai sunt câteva trăsături după care-i poţi identifica. Acest fapt vine în apărarea celor drăguţi şi inteligenţi, care nu-s psihopaţi.
Psihopatul auto-declarat Jacob Wells a dezvăluit cum se comportă în situaţii diferite şi a enumerat întrebările care-i pot ajuta pe alţii să identifice dacă au sau nu trăsături psihopatice, precum şi să le poată recunoaşte la alţii.
Acestea includ: farmec superficial, o noţiune grandioasă de proprie demnitate, nevoia de stimulare şi impulsivitatea, mitomanie, abilitatea de a manipula alte persoane, lipsă de remuşcare şi empatie.
Există 20 de elemente pe listă, fiecare poate primi de la 0 la 2 puncte în funcţie dacă cuiva i se potriveşte o trăsătură anume. În diferite ţări, diferite scoruri acumulate arată care sunt psihopţii. În Marea Britanie, sunt consideraţi psihopaţi cei care acumulează un scor mai mare de 25, iar în SUA mai mare de 30.
Testul Hare. Rezultat – nu sunteţi psihopat, aţi acumulat 15 din 30.
Răzpunzând la o întrebare de pe site-ul Quora, Wells, care pretinde că a acumulat 34 de puncte pe lista testului Hare de verificare, a declarat că psihopaţii îşi schimbă modul în care acţionează în funcţie de situaţie. Cu toate acestea, nu există o modalitate sigură de a confirma că un om este psihopat.
„Eu, de obicei, mă prezint la început, cum e şi normal. Unele excepţii fiind activităţile academice în cazul în care încerc să mă prezint ca un elev bun sau un geniu (pe lista cărora, sigur, nu mă număr), la întâlniri mă prezint ca fiind perfect, dar inconştient de asta (atât prima cât şi a doua sunt minciuni), iar în situaţiile competitive acţionez umil, dar intimidant (nici acesta nu este un adevăr)”, a spus psihopatul auto-declarat Jacob Wells.
El şi-a descris comportamentul ca fiind „un pic anormal”. Adăugând că încercă să devină „cea mai interesantă persoană pe care o ştiu”, el povesteşte despre sine însuşi pentru a câştiga încrederea interlocutorului.
„Dacă unor oameni nu le place de un profesor / co-lucrător / vecin / orice, eu vin cu oferta de a scăpa de ei. Dacă ei nu ar vrea să-i pun în închisoare, îi asigur că-i voi concedia şefii sau le voi distruge reputaţia”, afirmă Jacob Wells.
Aceaste elemente descriu aproape perfect comportamentul unui psihopat, care foloseşte farmecul pentru a ascunde încercările de a manipula cu cineva în avantajul său, citează dailymail.
Mr Wells a continuat: „Eu le păstrez secretele şi rog oamenii să păstreze unele secrete false de-ale mele pentru a obţine mai multă încredere, şi după ce aceştia capătă suficientă încredere în mine le cer favoruri, amintindu-le de favorurile pe care le-am făcut. Nu pot să am literalmente nimic de la ei, dar este incredibil de util.”
Se crede că un procent din populaţia lumii prezintă trăsături psihopatice, care atunci când sunt folosite subtil, pot ajuta oamenii să obţină un loc de muncă. Între 3 şi 4 % din funcţiile de conducere sunt considerate a fi ocupate de psihopaţi.
Conform unui studiu realizat de psihologul Kevin Dutton, oameni care deţin anumite locuri de muncă sunt mult mai probabil predispuşi să afişeze trăsături psihopatice. Funcţiile nominalizate sunt: directorii executivi, avocaţi, personalităţile de la TV, agenţii de vânzări, chirurgi, jurnalişti, ofiţeri de poliţie, clerici, bucătari şi funcţionarii publici.
