Cum se sărbătorea Paștele în Micul Paris
Publicat de Lica Simona, 16 aprilie 2023, 09:04
În Bucureștiul de altădată, sărbătoarea Paștelui împrumuta, uneori, și tradiții venite din Marele Paris, în special în bucătărie. Bucătarii-șefi se întreceau în rețete care, chiar dacă nu erau mereu sofisticate, respectau câteva dintre principiile bucătăriei franțuzești.
Aristocrații făceau acte caritabile în preajma Paștelui. Nu lipsea nici obiceiul mângâierii mielului, pentru noroc și belșug, tot anul.
Plimbări în parc, petreceri cu lăutari, strângeri de fonduri pentru familiile nevoiașe și, desigur, pregătirea bucatelor pentru ziua de Paște erau parte din programul din Săptămâna Mare, în Micul Paris, așa cum era numit Bucureștiul în prima jumătate a secolului XX.
Calea Victoriei și Parcul Cișmigiu era printre locurile preferate ale bucureștenilor. Pe străzi, puteai auzi „ia cu mielul, cu noroace”, o tradiție încă de actualitate. Dădeai un bănuț, atingeai mielul și aveai noroc tot anul.
La început de secol XX, în familiile aristocrate din Micul Paris, bucatele pentru Paște erau gătite fie după rețete sofisticate de inspirație franțuzească, fie urmând rețetarul autohton. O carte de bucate, foarte apreciată în epocă, era cea semnată de Constantin Bacalbașa, celebru ziarist și la fel de celebru gastronom: „Dictatura gastronomică, 1501 feluri de…mâncări”. Mielul și berbecul se găteau nu neapărat după rețete prețioase, ci mai degrabă respectând tehnici simple, dar aplicate perfect.
