De ce părul de pe cap creşte lung?

Publicat de Cosmin Meca, 3 ianuarie 2018, 20:00

Câinii, pisicile, porcii, cangurii şi aproape toate mamiferele au un păr uniform pe tot corpul. Oricum, aproape pe tot. Ştiind acest lucru, de ce oamenii nu se încadrează în acest peisaj? Ştim cum creşte părul, dar nu ştim exact de ce creşte în modul neuniform. O pistă considerată de savanţi este evoluţia noastră ca specie.

Ştim cum părul pe mâini şi pe picioare nu continuă să crească precum cel de pe cap, procesul având mai multe faze, scrie Curiosity.

Faza anagenă reprezintă faza de creştere a folicului, unde o proteină de la rădăcină acumulează celule şi le ţese într-o structură de frânghie, formând părul. Faza catagenă constă în stagnare, iar foliculul se opreşte din generarea de păr. Foliculul va continua să împingă, până când va ieşi din piele. Pentru câteva luni, acel loc se va recupera, reprezentând faza telogenă.

La oameni, părul nu se pierde dintr-o dată, precum este năpârlirea la animale, acest lucru având loc datorită faptului că cele trei faze nu sunt sincronizate şi doar câteva rădăcini sunt în faza telogenă la un anumit timp.

Părul de pe cap este în faza de creştere între 2 şi 6 ani, în timp ce părul de pe restul corpului intră în fazele următoare după câteva săptămâni. Cât de mult ţine faza anagenă este determinată şi de ADN şi cu cât este mai lungă, cu atât părul va creşte mai mult.

Este imposibil de a dovedi de ce anumite trăsături evolutive sunt mai benefice decât altele, mai ales când acestea au apărut acum milioane de ani în urmă. Savanţii au venit însă cu o ipoteză care explică de ce nu avem mult păr pe corp şi de ce părul de pe cap continuă să crească.

Precum multe primate moderne, primele hominide care au coborât din copaci erau acoperite cu păr care le proteja în pădurile dese. Atunci când aceste păduri au devenit mai rare şi s-au transformat în savane, părul des şi gros a devenit un impediment. Aşa că l-au pierdut, dar nu pe tot. Am păstrat părul de pe cap pentru a ne proteja de radiaţiile ultraviolete şi am dezvoltat sprâncene pentru a ne proteja ochii de transpiraţie.

Dar de ce leii sau zebrele nu şi-au pierdut părul, având în vedere că erau animale întâlnite în acelaşi mediu? Cea mai plauzibilă teorie constă în reglarea temperaturii, ceea ce se observă la alte animale din savană, precum rinocerii şi elefanţii. Astfel, dintr-un motiv care rămâne necunoscut, specia noastră a ales o strategie asemănătoare cu cea a elefanţilor şi rinocerilor.