Decizie definitivă a instanței supreme: Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, astăzi, achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase, titrează Agerpres.

Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi de Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare, aplicată în octombrie 2019, de Curtea de Apel Bucureşti.

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968.

În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate, în anii ’80, după ce a trimis scrisori către postul de radio Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal, în care nota ororile conducerii comuniste.

Procurorii susţin că, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat, la 21 septembrie 1985. A murit, pe 17 noiembrie 1985.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.

Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat, mai întâi, în stare de libertate, pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât „continuarea cercetărilor sub stare de arest”, „urmând ca, în cercetări, să se clarifice şi natura relaţiilor” cu aceştia.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică, ce ar fi fost neprielnic, pe plan international, regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun, pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat, pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea altor deţinuţi de drept comun.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei Capitalei, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.

Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat, după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie, după nouă ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este, din nou, în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani, primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă, într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Sursa: Agerpres