Despre degradarea limbii române în spaţiul public
Publicat de Cosmin Meca, 14 noiembrie 2018, 17:00
Uniunea Scriitorilor din România, ca organizaţie de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiţiei cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare faţă de degradarea continuă a limbii române folosite în spaţiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luaţi drept exemple de către categorii largi de cetăţeni.
Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esenţială a identităţii şi un liant al unităţii naţionale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societăţii s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernităţii, Ienăchiţă Văcărescu, o echivala cu patriotismul.
Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte şi scrie incorect este puţin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenţei unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenţei.
Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba română vorbită şi scrisă în spaţiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariţii publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenţei unor instituţii cu funcţii de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri.
Degradarea limbii române vorbite este însoţită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestaţiilor participanţilor la viaţa publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă -, viaţa publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.
Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul faţă de învăţământ la erodarea instituţiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în faţa acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spaţiului public şi, mai ales, faţă de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacţie în faţa acestor evoluţii negative, care periclitează însăşi identitatea naţională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziţia celor în cauză întreaga ei experienţă culturală, pentru corectarea acestei stări de lucruri.
Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toţi actorii vieţii publice, ca şi la instituţiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acţioneze decis pentru corectarea acestor disfuncţionalităţi, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcţionării României ca stat european modern.
