National

Destina?ia zilei:Misterul palatului Mogo?oaia începe cu..începuturile

Published

10 ani ago

15/09/2014

Data exactă la care au pornit lucrările de construc?ie ale palatului este necunoscută, singura informa?ie rămasă peste timp fiind aceea că încă din 1681 Constantin Brâncoveanu cumpăra pământ în zonă.
Cert este că palatul a fost construit pâna în 1702 în stil arhitectural românesc renascentist (rămas mo?tenire în cultură românească drept brâncovenesc), un stil ce combină nediscriminatoriu elementele vene?iene cu cele otomane.
[jwplayer mediaid=”73615″]

Domnitorul român s-a bucurat relativ pu?in de bijuteria ctitorita, numai 12 ani, pentru că în 1714 Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreuna cu întreaga să familie, toată averea lor fiind confiscată de otomani iar palatul transformat în han.

Acesta este momentul în care în istoria domeniului Mogo?oaia î?i face apari?ia o altă celebra familie în istoria acestui neam, Cantacuzinii.
Domnitorul ?tefan Cantacuzino îl răscumpăra de la turci ?i îl încredin?ează marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului.

Din păcate frământările prin care trece palatul nu se încheie, domeniul Mogo?oaia urmând să fie devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, motivul invocat fiind acela că marele ban Nicolae Brâncoveanu ?inuse partea ru?ilor în conflict.
O nouă distrugere a palatului, (a câtă oare?), a avut loc cu ocazia Revolu?iei din 1821 când ultimul urma? al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Bra?ov ?i clădirea a fost ocupată de panduri.

După 1832, palatul intră în administrarea familiei Bibescu.
Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha Bibescu fiind cea care î?i asumă proiectul monumental de renovare a domeniului începând cu anul 1912.

Pentru cei interesa?i de istoria domeniului Mogo?oaia devine clar că fiecare figură istorică ce a de?inut într-o formă sau altă palatul nu s-a rezumat la a locui aici…Mogo?oaia a devenit un simbol transmisibil, simbol permanent îmbogă?it ce cei ce l-au avut în posesie.

[jwplayer mediaid=”73585″]

Din păcate în timpul Primului Război Mondial lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urmă bombardamentelor germane.

In perioadă ocupa?iei germane a Bucure?tiului ?i a sudului României, prin?esa Martha Bibescu a rămas în Capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria ?i locuind o vreme chiar în palat.

Revenită în ?ara după ce plecase la Londra, acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din căr?ile pe care le-a scris.
Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927, unele lucrări interioare continuând, însa, pâna în 1935.
(GALERIE FOTO /Mogo?oaia alee intrare/Mogo?oaia)

Martha BibescuDe altfel, de numele Marthei Bibescu se leagă una dintre cele mai strălucitoare perioade prin care a trecut domeniul Mogo?oaia.
De la Regina Elisabeta până la scriitorul Antoine de Saint Exupery, autorul ?Micului Print?, au participat la întâlnirile Marthei Bibescu ?i au rămas fascina?i de bogă?ia istorică ?i culturală a acestui diamant al Munteniei.

După 6 martie 1945, mo?ia a fost na?ionalizată for?at de guvernul comunist, Martha Bibescu obtinând de la autorită?i declararea că monument istoric a palatului, pe care încă îl mai de?inea.
Prin?esa a plecat însa definitiv din ?ara în septembrie 1945, lasând palatul fiicei sale Valentina ?i so?ului ei, Dimitrie Ghika-Comanesti.
Tocmai acest motiv, al continuită?ii istorice ?i culturale a mo?tenirii brâncovene?ti vreme de trei secole este un exemplu unic în zonă de Sud-Est a Europei:

Adrian Majuru Mogosoaia continuitate

In 1949, palatul a fost ?i el na?ionalizat, Valentina ?i Dimitrie Ghika-Comanesti fiind aresta?i.
Pâna în 1957, clădirea a fost devastată ?i devalizată, colec?iile de artă fiind furate ?i dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul sec?iei feudale a Muzeului Na?ional de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.

In prezent, la Palatul Mogo?oaia pe lângă Muzeul de Artă Brâncoveneasca se construie?te un auditoriu în care se vor regăsi pu?inele bucă?i de sculptură salvate din fa?a tavalugului demolării comuniste a Mănăstirii Văcăre?ti:

[jwplayer mediaid=”73635″]