Destinații de weekend: Cheile Galbenului și Peștera Muierii

Cheile Galbenului, cu o lungime de aproximativ doi kilometri, se află în partea nord-estică a județului Gorj, în zona Parâng-Olteț . Sunt chei largi și impozante, rezultatul, atât al influenței glaciatiunii, cât și al acțiunii începute cu milioane de ani în urma de râul Galbenul în pereții Munților Parâng.

Peștera Muierilor (sau Peștera Muierii) se află în localitatea Baia de Fier, județul Gorj, în Depresiunea Getică a Olteniei. Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galben. Cu o istorie foarte bogată, peștera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificată din România.

Peștera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervația speologică împărțită în două sectoare: sectorul de nord (1.500 m) și sectorul de sud (880 m). La 40 de metri inălțime se află etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă, dar se încearcă să se facă astfel încât accesibilitatea să fie mai ușoară.

Adevăratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încăperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul,Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Însângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.

Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiți. Fragmentele de craniu aparținând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.

Se spune că aici se petrec minuni, iar sălile sale interioare, scobite în stâncă, au efecte curative asupra câtorva boli. Peştera Muierilor este un loc magic şi plin de mistere, locul în care femeile care nu pot avea copii îşi găsesc „leacul”.

Pe lângă frumuseţea impresionantă cu care ne desfată ochiul, există şi o serie de poveşti interesante legate de Peştera Muierilor, legende care, probabil, ascund şi un sâmbure de adevăr. Nu se ştie cu exactitate de unde provine numele peşterii, întrucât în jurul ei există mai multe legende. Una dintre ele spune că numele a fost dat din perioada marilor războaie care aveau loc în perioada străveche. Atunci, bărbaţii plecau la luptă şi îşi lăsau femeile şi odraslele în grija naturii, şi nu a sorţii – familiile războinicilor erau ascunse în sânul acestei peşteri pentru a fi protejate în calea năvălitorilor. Peştera era numai de ei ştiută şi oamenii rămâneau acolo până ce trecea urgia.

Există o legendă a locului care spune că aici trăia, în vremurile vechi, o zână a pădurii de o mare bunătate. Ea îi ajuta pe toţi cei care poposeau la ea şi îi cereau ajutorul. Minunata zână aducea bărbaţii înapoi lângă nevestele lor, le ajuta pe fetele bătrâne să se căsătorească, iar femeilor care nu puteau avea copii, zâna le rodea pântecele. Dar într-o bună zi, pragul zânei a fost călcat de un tânăr foarte frumos, care ajunsese la ea pentru că nu îşi găsea norocul. Însă zâna se îndrăgosti de chipeşul băiat şi astfel încălcă tradiţiile şi jurămintele sale. Într-o zi, tânărul o părăsi pe zână, iar aceasta s-a stins de durere şi trupul ei a fost mistuit de o flacără venită din pământ. Iar de atunci, peştera s-ar numi Peştera Muierii.

Foto: Octavian Dobrișan