Doljul, locul întâi pe țară la absorbția de fonduri europene în agricultură

Doljul s-a clasat anul trecut pe locul întâi pe țară în ceea ce privește absorbția de fonduri europene în agricultură şi dezvoltare rurală. Afirmația a fost făcută de Daniel Popescu (foto), directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Dolj, în cadrul ședinței Consiliului Prefectural, care s-a desfășurat marți, 23 ianuarie. Potrivit acestuia, județul nostru a absorbit anul trecut 38,8 milioane de euro.

Din această sumă, 11,2 milioane de euro au fost accesate prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, 19,1 milioane de euro au fost accesate prin submăsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în timp ce prin submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici s-au absorbit 3,2 milioane de euro, iar prin 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale – 4,6 milioane de euro.

„Măsurile active în 2017 în cadrul OJFIR au fost investiţii în exploatații agricole şi pomicole, procesarea şi marketingul produselor agricole, procesarea şi marketingul produselor din sectorul pomicol, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale, sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, schema pentru micii fermieri, înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol şi pomicol, sprijin pentru cooperarea pe orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare din sectorul agricol şi pomicol, măsura 19.1 – Sprijin pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi schemele de minimis aferente măsurilor 4.2 şi 4.2.a. În anul 2017, absorbţia de fonduri europene în agricultură şi dezvoltare rurală la nivelul județului Dolj a fost în valoare de 38,8 milioane de euro, ceea ce plasează județul nostru pe locul întâi pe țară“, a spus Daniel Popescu.

În 2017, OJFIR Dolj a instrumentat 1.362 de cereri de finanţare. Cele mai multe, respectiv 592, au fost pe submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 345 au fost pentru 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, în timp ce 217 au fost pentru submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole. La polul opus, cele mai puţine cereri de finanţare au fost pentru submăsura 4.2 – Sprijin pentru investiţii în procesarea produselor agricole, respectiv trei. Pentru submăsura 6.5 – Schema pentru micii fermieri, au fost patru cereri de finanţare, în timp ce pentru 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, s-au înregistrat şapte cereri de finanţare.