Drepturi pe care credeai că le ai în România, dar legea te contrazice

Publicat de Cosmin Meca, 16 august 2017, 09:31

Scandalurile între vecini, care pornesc de la banalul loc de parcare din faţa casei sau de la o fereastră care nu oferă suficient de multă intimitate, ar putea fi rezolvate doar printr-o discuţie amiabilă pornind de la litera legii. Important de ştiut este faptul că, în România, Noul Cod Civil vine cu o serie de interdicţii, pe care vecinii ar face bine să le cunoască înainte să solicite ajutorul Poliţiei.

Oricât ar părea de nefiresc, în România, programul de linişte nu este deloc restrictiv. Faptul că s-a împământenit la noi că trebuie să se păstreze liniştea între orele 13-17 nu are nicio legătură cu legea, care este mult mai generoască cu cetăţenii care au o treabă de făcut sau pe cineva de sărbătorit. Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice stabileşte foarte clar că programul de odihnă pe timpul zilei nu trebuie să fie decât de o oră.

“Constituie contravenţie (…) tulburarea linistii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediata vecinătate a acestora”.

Legea 61/1991 nu are nicio precizare cu privire la faptul că în timpul weekend-ului programul de linişte este altul decât cel din timpul săptămânii de lucru. Prin urmare, dacă vecinul se apucă de tăiat lemne la ora 8 şi un minut dimineaţa, chiar dacă este weekend, va fi cam greu să apelaţi la ajutorul Poliţiei Locale. Nu există o bază legală pentru ca respectivul să fie sancţionat.

Un alt motiv pentu care se iscă scandaluri  îl reprezintă locurile de parcare din faţa casei. este important de precizat că proprietatea cuiva se termină  fix în dreptul gardului, ceea ce este în afara hotarului este domeniu public şi trebuie tratat ca atare. Blocarea trotuarului sau a terenului din faţa unei proprietăţi cu un obiect tocmai pentru a face imposibilă oprirea unui autoturism, nu este legală. Există însă şi excepţii, în cazurile în care prorpietarul imobilului sau al terenului  a concesionat de la primărie un loc de parcare, dar acest lucru trebuie marcat ca atare cu un indicator.

Conform HG nr. 965/2016 ridicarea vehiculului reprezintă măsura tehnico-administrativă pe care poliţistul rutier o poate dispune în una dintre situaţiile când vehiculul staţionează neregulamentar pe partea carosabilă.

– pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;

– în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;

– în pante şi în rampe;

– în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, ori indicatorul cu semnificaţia „Zona de staţionare cu durata limitată” peste durata stabilită.

Aşadar, dacă aveţi staţionat un autoturism în dreptul gardului proprietăţii dumneavoastră, nu aveţi dreptul să faceţi scandal, decât în cazul în care accesul în curte este blocat (maşina este parcată în faţa porţii). Faptul că locuiţi într-o casă sau într-un bloc, nu vă conferă şi dreptul să parcaţi în faţa clădirii, asta în cazul vorbim despre domeniul public.

În boom-ul imobiliar din ultimii ani s-au făcut multe abateri de la normele în vigoare în ceea ce priveşte dreptul la proprietate privată. În cartierele noi în special, casele noi au fost construite mult prea aproape una de altă, astfel că locatarii nu se mai pot bucura de intimitate pe proprietatea lor.

Noul Cod Civil are prevederi clare şi în acest sens. Conform articolului 615 din Noul Cod Civil,  este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Totuşi, legea permite proprietarului care are construcţia pe limita de hotar să amenajeze în zidul comun o fereastră de lumină, astfel încât să se respecte dreptul la intimitate.

“Referitor la fereastra de lumină, reţinem că dispoziţiile art. 615 din Codul civil nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat”, conform Codului Civil.

Scandalurile între vecini se produc şi atunci când unul dintre ei decide să reamenajeze curtea. Codul Civil vine şi de data aeasta în ajutor. În primul rând nu pot fi plantaţi copaci mai înalţi de doi metri pe linia de hotar, apoi foişorul sau alte acareturi trebuie să respecte o anumită distanţă faţă de gardul vecinului. De exemplu, în cazul foselor, distanţa între construcţie şi clădirea (casa de locuit) a vecinului trebuie să fie de 10 metri.

“În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii”, se arată în Noul Cod Civil.

Dacă nu există o înţelegere cu vecinul, acesta vă poate solicita să tăiaţi arborii până la înălţimea legală. Mai mult, dacă vorbim despre un pom fructifer, vecinul are tot dreptul să culeagă fructele în cazul în care acestea cad în mod natural pe proprietatea lui.

sursa:adevarul.ro