Iaşi: Pregătiri pentru pelerinajul de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Voluntarii vor împărţi ceai, apă, hrană şi ghiduri
Aproximativ 1.500 de voluntari se vor afla, în perioada următoare, la Catedrala Mitropolitană din Iași, pentru a-i îndruma şi sprijini pe credincioşii care vin să se închine la Sfânta Cuvioasă Parascheva, a anunțat directorul de Comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor, preotul Lucian Apopei.
Publicat de Lica Simona, 6 octombrie 2026, 14:45
Potrivit acestuia, pe lângă ceaiuri calde, apă şi hrană, pelerinii vor primi şi un ghid tipărit, care conţine programul slujbelor, dar şi informaţii despre cele două procesiuni, şi sfaturi practice pentru perioada pelerinajului.
Pelerinajul de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva va începe pe 8 octombrie, de la ora 06:00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Cuvios Paisie vor fi purtate în cadrul tradiţionalei procesiuni în jurul Catedralei Mitropolitane, fiind depuse în baldachinul special amenajat în acelaşi loc, ca în ceilalţi ani. Aici vor rămâne, până când rândul pelerinilor va putea fi gestionat în interiorul atedralei, moment estimat a fi la începutul zilei de 15 octombrie.
Anul acesta, pelerinii, care vor veni la Catedrala Mitropolitană, pentru a se ruga Sfintei Cuvioase Parascheva, se vor închina şi la racla cu moaştele Sfântului Cuvios Paisie, aduse de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ.
În data de 14 octombrie, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9:00, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.
‘Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, anunţăm că slujba va putea fi urmărită şi de la distanţă, pe câteva ecrane de mari dimensiuni, amplasate în mai multe locaţii’, a mai spus Lucian Apopei.
Și anul acesta, vor fi puse la dispoziţie două numere de telefon, la care pelerinii pot suna, pe toată durata pelerinajului organizat la Iaşi, cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva: 0757.57.91.00 şi 0757.033.466, valabile în perioada 8-15 octombrie.
De asemenea, în zilele de pelerinaj, pe portalul doxologia.ro şi site-ul mmb.ro, ”va fi afişat în timp real, non-stop, locul unde se află capătul rândului pelerinilor’, a mai punctat preotul Lucian Apopei.
***
Născută în Epivat (azi Boiados), pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: ‘Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie’. A fost momentul în care Cuvioasa Parascheva să se dedice credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa sa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor.
După moartea părinţilor, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate, şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.
Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărâtă fiind să rămână pentru tot restul vieţii sale, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca. Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului şi s-a întors acasă, la îndemnul unui înger de lumină apărut într-o noapte în timp ce se ruga.
La 27 de ani, trupul sfintei a fost îngropat aproape de mare. Moaştele sale au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui om pe nume Gheorghe din Kallicrateia şi unei femei pe nume Eftimia. Trupul său a fost mutat în Biserica ‘Sfinţii Apostoli’ din Kallicrateia, unde au stat 200 de ani.
În 1235, moaştele au fost mutate la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani.
În 1641, Cuvioasa a fost adusă în Moldova, cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta Parascheva a fost întâmpinată de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi episcopii de Roman şi Huşi.
Pe 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica ‘Sfinţii Trei Ierarhi’, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.
Prima menţiune în limba română despre viaţa sfintei este în ‘Cartea românească de învăţătură’ a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iaşi, în anul 1643.
Cuvioasa Parascheva este cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă. Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită şi data de sărbătorire a Sfintei Parascheva – 14 octombrie.
Sfânta Cuvioasă Parascheva mai este cunoscută în popor şi ca fiind Sfânta Vineri şi este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani.
sursa: Agerpres
