Liderii Europei se reunesc la București în plină criză politică. Decizia luată de Trump

Bucureștiul găzduiește unul dintre cele mai importante summituri de securitate din ultimii ani, într-un moment complicat atât pentru România, cât și pentru Europa. Lideri NATO, reprezentanți ai statelor din flancul estic și oficiali americani se reunesc pentru a discuta despre războiul din Ucraina, viitorul alianței și noile tensiuni geopolitice dintre Occident și Rusia.

Publicat de Cosmin Meca, 7 mai 2026, 08:32

În plină criză politică internă, România se pregătește să găzduiască pe 13 mai summitul B9+, unul dintre cele mai importante evenimente de securitate organizate în regiune în ultimii ani. Miza întâlnirii este uriașă: războiul din Ucraina, viitorul flancului estic NATO, relația dintre Europa și Statele Unite, dar și noua strategie de apărare a alianței.

Donald Trump a confirmat că nu va veni personal la București, deși a transmis mulțumiri României pentru invitație și pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În locul său, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armelor și securitate internațională, un oficial considerat extrem de important în zona strategiilor de apărare și securitate nucleară.

La summit ar urma să participe și un oficial american de rang înalt prin videoconferință, semn că Washingtonul tratează reuniunea ca pe un eveniment strategic major pentru NATO și pentru securitatea europeană.

Thomas DiNanno este specializat în controlul armelor, securitate internațională și descurajare strategică. A fost implicat în negocieri privind tratatul nuclear New START și a lucrat pe dosare sensibile care vizau relațiile strategice ale Statelor Unite cu Japonia, Coreea de Sud și Australia. Prezența sa la București indică faptul că administrația americană tratează summitul în primul rând ca pe o reuniune de securitate militară și strategică, nu doar ca pe un eveniment diplomatic obișnuit.

Pe lista participanților se află Volodimir Zelenski, secretarul general NATO Mark Rutte și liderii statelor membre ale formatului B9: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

În formatul extins B9+ au fost invitate și statele nordice: Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și Islanda. Există informații potrivit cărora la București ar putea ajunge și Emmanuel Macron sau Recep Tayyip Erdoğan, iar în discuții apare inclusiv posibilitatea participării președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Summitul este considerat extrem de important pentru viitorul flancului estic NATO. Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia, după anexarea Crimeei de către Rusia, având scopul de a coordona pozițiile statelor din estul Europei în fața amenințărilor venite dinspre Moscova.

În paralel, presiunea privind cheltuielile pentru apărare continuă să crească. Donald Trump insistă ca statele membre NATO să ajungă la investiții de 5% din PIB pentru apărare, iar România și Polonia sunt considerate exemple pozitive la Washington datorită creșterii bugetelor militare.

Prezența lui Volodimir Zelenski transformă summitul și într-un nou test privind sprijinul occidental pentru Ucraina. În același timp, reuniunea are loc într-un moment tensionat pentru relația dintre Europa și Statele Unite, în contextul în care liderii europeni discută tot mai des despre autonomia strategică a Uniunii Europene, iar NATO își regândește doctrina militară pentru următorii ani.

Evenimentul se desfășoară într-o perioadă delicată și pentru România, marcată de tensiuni politice, negocieri și repoziționări interne. Din acest motiv, summitul reprezintă și un test diplomatic important pentru capacitatea țării de a transmite stabilitate și credibilitate în exterior.

Absența lui Donald Trump de la București nu este văzută ca o retrogradare a summitului, însă transmite un semnal clar că Washingtonul preferă, cel puțin momentan, o abordare strategică și tehnică, prin reprezentare diplomatică și militară, în locul unei prezențe prezidențiale directe.

Totuși, faptul că Statele Unite trimit un oficial specializat în securitate strategică și mențin implicarea la nivel înalt arată că flancul estic NATO rămâne o prioritate majoră pentru administrația americană.