Liderii UE se reunesc la Bruxelles. Ar putea fi ultimul summit inainte de invocarea Art. 50 si declansarea oficiala a BREXIT

Publicat de Cosmin Meca, 9 martie 2017, 09:15

Liderii europeni se reunesc joi si vineri la Bruxelles, pentru un summit consacrat migratiei si economiei, dar peste care planeaza umbra Brexit, relateaza DPA.

Summitul UE de joi, de la Bruxelles, va fi, probabil, ultima data cand liderii europeni se strang inainte ca premierul britanic Theresa May sa invoce oficial Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, mecanismul pentru iesirea din blocul comunitar.

Daca la un moment dat s-au facut speculatii ca May va prezenta o scrisoare oficiala in acest sens la summit, acest lucru pare putin probabil in prezent.

Insa infrangerea suferita de Guvernul sau in Camera Lorzilor reprezinta numai un impediment minor, care, potrivit asteptarilor, nu va intarzia adoptarea proiectului de lege pentru declansarea Brexit cu mai mult de cateva zile.

In aceste conditii, May insista in continuare ca va activa Articolul 50 pana la sfarsitul lunii, in pofida infrangerii. Un analist politic de la Universitatea Surrey, Simon Usherwood, a declarat ca amendamentul Camerei Lorzilor nu reprezinta „un obstacol foarte important„.

Dupa activarea Articolului 50, prima problema pentru partea britanica va fi ca „nu stie deocamdata, cu adevarat, ce vrea„, a apreciat expertul.

„Planurile fixate in discursul Theresei May si in Cartea Alba arata ca vrem un acord de liber schimb – plus, ca vrem sa facem mult lucruri, dar nu vrem sa avem elementele privind libertatea de circulatie„, a adaugat el.

„Deci nu este un plan foarte clar: acest limbaj confuz in legatura cu o apartenenta speciala la o uniune vamala, dar a nu impartasi elementele de baza ale unei uniuni vamale; reticenta de a fi sub jurisdictia Curtii (Europene – n.r.) de Justitie, ceea ce va crea probleme suplimentare„, a atras el atentia.

„In prezent, pozitia britanica este despre ce nu vor, in loc de despre ce vor, ceea ce va face foarte dificil pentru UE 27 (cei 27 de membri ramasi in UE dupa Brexit – n.r.) sa se implice„, a avertizat Usherwood.

La randul lor, cele 27 de state membre ce vor ramane in blocul comunitar vor incerca sa se concentreze pe dosarele de zi cu zi, pana cand vor primi o notificare oficiala din partea Londrei.

La inceputul reuniunii, Consiliul European urmeaza sa isi aleaga presedintele pentru perioada 1 iunie 2017 – 30 noiembrie 2019.

Actualua presedinte al Consiliului, Donald Tusk, este favorit pentru un nou mandat. El are sustinerea a aproape toate guvernele din UE, cu exceptia Poloniei, tara sa de origine, condusa de rivalii sai politici.

Intr-o incercare de a bloca numirea lui Tusk pentru un nou mandat de doi ani si jumatate la presedintia Consiliului Europei, Guvernul polonez a propus inlocuirea sa cu Jacek Saryusz-Wolski, un europarlamentar care nu a avut niciodata o functie importanta in Guvern.

In conditiile in care anul 2017 aduce alegeri in Olanda, Franta si Germania, liderii europeni sunt dornici sa faca unele progrese in chestiuni care ar putea sa ii ajute sa atraga acei alegatori care tind spre populistii anti-sistem. Starea economiei europene prezinta o alta problema dificila.

Desi, pentru prima data in ultimii ani, economia Zonei euro este intr-o situatie decenta, politicienii nu par sa reuseasca sa obtina capital electoral de pe urma acestui lucru.

De aceea, pe agenda discutiilor de joi se va afla, probabil, dosarul repartizarii mai ample si mai echitabile a beneficiilor cresterii economice in randul cetatenilor europeni.

Acelasi lucru este valabil pentru problema reducerii imigratiei ilegale in Europa. Desi acordul dintre Turcia si UE a reusit sa reduca drastic numarul de refugiati care intra in Europa via Turcia, fluxul este mare in Italia.

Liderii europeni ar urma sa discute si dosarul spinos al transferurilor de migranti. De altfel, comisarul european pentru Migratie, Dimitris Avramopoulos, a criticat lipsa de disponibilitate a unor state membre de a prelua partea lor de migranti.

„Responsabilitatea nu poate fi distribuita echitabil fara solidaritate. Statele membre nu pot alege ce respecta”, a aspus el.

Oficialul a facut referire la cei 160.000 de oameni care se afla in prezent in Italia si Grecia, care au fost identificati ca avand nevoie de protectie internationala si care ar trebui sa fie preluati de alte state membre pana in septembrie 2017.

Potrivit comisarului, pana in prezent numai Malta si Finlanda sunt in curs de indeplinire a obligatiilor, in timp ce Ungaria, Austria si Polonia refuza in continuare sa participle la schema. Cehia, Bulgaria, Croatia si Slovacia participa, dar numai limitat.

Pe agenda reuniunii se mai afla securitatea si apararea, precum si discutii preliminare scurte privind posibila instituire a unui Parchet European. Potrivit asteptarilor, May nu va participa si la reuniunea liderilor de vineri, care se va concentra pe viitorul Europei dupa iesirea Marii Britanii.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat o „Carte Alba” cu cinci scenarii pentru viitorul UE dupa Brexit, printre care si Europa cu mai multe viteze.

Germania, Franta, dar si Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg par sa fi imbratisat ideea unei Europe cu mai multe viteze, in timp ce privesc cu ingrijorare ascensiunea partidelor antieuropene. Insa mai multe tari membre, inclusiv multe din Europa de Est, se opun propunerii.

sursa:stirileprotv.ro