Marele Viscol al secolului XX: zăpezi de peste cinci metri, funcţionarii au deszăpezit cot la cot cu soldaţii – FOTO

Publicat de Cosmin Meca, 20 ianuarie 2017, 12:24

n ultima săptămână, România a fost supusă condiţiilor meteorologice vitrege, vântul a sulfat cu până la 85 de km/h, iar temperaturile au ajuns până la -32 de grade Celsius. Bucureştiul şi alte zone ale ţării s-au confruntat cu drumuri blocate, şcoli închise şi trenuri întârziate. La mijlocul secolului XX, Bucureştiul, capitala Republicii Populare Române de atunci, s-a confruntat cu o iarnă mult mai grea decât cea din prezent.

La începutul lunii februarie din anul 1954, Bucureştiul a fost încremenit de unul dintre cele mai mari viscole din istoria ţării. În sud-estul României, zăpada a ajuns  la cinci metri înălţime, iar vântul a ajuns la o viteză maximă de 126 de km/h. Împinşi de partid sau de propria voinţă, cetăţenii s-au mobilizat rapid şi au săpat tuneluri prin zăpadă. Omătul a fost transportat cu căruţele până la Dâmboviţa. Fiecare cetăţean era obligat să-şi strângă zăpada din interiorul curţii, care trebuia depozitată doar pe scuariri sau în zonele virane.

Sursa: Imagine din Fototeca Muzeului Naţional Militar.

Funcţionarii şi lucrătorii au fost scoşi din birouri şi puşi să îndepărteze zăpada de pe şosea, în timp ce oamenii puteau circula doar în şir indian pe culoarele curăţate.  Deşi drumul era dificil, oamenii stăteau la cozile imense din faţa magazinului de la parterul fostului Palat al Societăţii Acţiunea Economică Română pentru raţia de pâine.

În perioada viscolului, deţinuţii politici din lagăre şi puşcării au fost puşi la muncă silnică pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Sursa: Imagine din Fototeca Muzeului 

Abia după netezirea zăpezii, tancurile Armatei au fost aduse pentru a ajuta la deszăpezire, iar soldaţii au lucrat continuu pentru îndepărtarea zăpezii de pe şosele. Munca era colectivă, funcţionarii, oamenii de rând şi soldaţii încărcau saci cu făină în camionetele care trebuiau să ajungă la brutărie. În zona Bulevardului Nicolae Bălcescu, mormanele de zăpadă ajungeau până la etajul 1 sau 2 al blocurilor.  Zapada colectată şi încărcată de muncitori în camioane era vărsată în Dâmboviţa. Pe podul Uranus, oamenii munceau din greu la deszăpezirea liniilor de tramvai, pentru ca mijlocul de transport să poată întoarce.

Sursa: Imagine din Fototeca Muzeului Naţional Militar.

În mahalaua Grant, de la periferia oraşului, se organizau concursuri de schi după Marele Viscol.  Deşi erau nămeţi imenşi de zăpadă, angajaţii Poştei Române din aceea perioadă au livrat corespondenţa cetăţenilor care nu se puteau deplasa.

În prezent, în România, în unele oraşe cursurile şcolare sunt în continuare suspendate.

sursa:descopera.ro