Miţa Biciclista, frumoasa curtezană a Bucureştiului de altădată

Publicat de Cosmin Meca, 27 noiembrie 2016, 08:30

„Când apărea pe Calea Victoriei, „aristocrații” de la Capșa, „burghezii” de la Oteteleșanu și „boemii” de la Kubler abandonau politica și șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist, căruia hâtrul Ranetti nu scăpase ocazia să-i zică „Miţa Biciclista”. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple și elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânși pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte și cu o caschetă de mătase albă, înfășurata în voal alb, din care răsăreau încrucișate două ace mari à la Madame Butterfly.” (Vremuri vechi bucureștene  – Alexandru Predescu).

Casa impozantă de lângă Biserica Amzei, de pe strada Cristian Tell, nr. 9-11, care adăpostea până de curând zeci de cerşetori, a fost cândva a celebrei Miţa Biciclista, frumoasa curtezană care a reuşit să fure inimile a sute de bărbaţi cu stare din Bucureştiul interbelic.

Miţa Biciclista, Napoleon sau Lia Magazia sunt câteva dintre prostituatele renumite ce-şi petreceau vremea pe străzile aglomerate şi pline de magazine scumpe ale Micului Paris.

Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa Biciclista, pe numele ei real Maria Mihăescu s-a dovedit a fi o tânără ambiţioasă care ştia ce vrea.

Fiică a unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ, tânăra de vreo 14- 15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”. Devenită o tânără cultă şi învăţată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant pe Regele Leopold al Belgiei.

Maria Mihăescu (1885-1968) supranumită și Mița Biciclista sau Mița Cotroceanca ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii care, de obicei, erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani.

Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate, iar Miţa a fost prima femeie ce pedala pe marile străzi ale Capitalei. Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de un metru şaizeci, cu părul blond tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri. Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.

Era o femeie avută pentru acea vreme. Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. A trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în ţară a continuat să cocheteze cu acel stil de viaţă şi le vorbea tuturor în franceză. Când se afla la Paris a câştigat şi o bătaie cu flori pe Champs-Élysées, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trăsură era împodobit cu flori.
A devenit cunoscută drept Miţa Biciclista prin anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar pentru că îl respingea acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.

Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate. Aveau încă plăcuţe de înmatriculare, iar femeile nu prea se înghesuiau să le încerce, căci, inevitabil, rochia nu prea înlesnea pedalatul. Cele mai multe biciclete veneau din Germania, după cum ne informează Eugen Şendrea, într-o „Istorie pe placul tuturor”, din 2006: mărcile Nauman, Brenabor, Mifa, Göricke. Între cele două războaie mondiale, piaţa este invadată de mărci franceze: La Française, Diamant, Automata, Peugeot, Alcyon. Prin  anii ’60, apare bicicleta Carpaţi. Femeia pe bicicletă nu mai era o extravaganţă. 

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare.

Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa se vede nevoită în închirieze câteva camere din casa pe care o deţinea, iar ea se mută în mansardă. Cu toate acestea, nu a vrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă. Se zvonea că îşi îmbrăca soţul în haine vechi şi îl trimitea la cerşit, iar cu banii de pe chirie îşi satisfăcea obiceiurile de a frecventa localuri de lux.

Se mai vorbea pe-atunci că Regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, ea refuzând pentru că îl iubea pe doctorul Nicolae Minovici.

Clădirea impunătoare construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil art nouveau, de la numărul 9-11, din Strada Cristian Tell este astăzi goală. Imobilul, declarat monument de arhitectură în stil baroc, a fost câştigat în instanţă de urmaşii Miţei care l-au revândut cu mult sub preţul pieţei unor cetăţeni spanioli care s-au întors în Spania. Ceva timp, în ea au locuit mai multe familii fără adăpost.

Sursa: historia.ro