NASA a publicat imagini inedite cu planeta Jupiter, realizate de telescopul spațial James Webb

În imaginea de mai sus, publicată recent de NASA, pot fi observate inelele argintii ale planetei, aurora strălucitoare și furtunile strălucitoare. În stânga planetei sunt vizibile două luni, Amalthea, punctul luminos strălucitor, și Adrastea, punctul luminos care pare să se afle în vârful inelelor planetei. La polii nord și sud ai planetei, luminile nordice și sudice strălucesc cu un foc palid.

Imaginile se datorează celui mai nou telescop spațial al NASA, James Webb Space Telescope, care este operat în principal de NASA, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Canadiană (CSA). Fotografiile lui Jupiter, care fac parte dintr-un efort de observare condus de de Pater și Thierry Fouchet, profesor la Observatorul din Paris, prezintă ceea ce poate face telescopul spațial mai aproape de casă.

Camera în infraroșu apropiat (NIRCam) de pe telescop a capturat imaginile, care au fost apoi convertite în culori vizibile pentru ochiul uman. Cele mai lungi lungimi de undă sunt vizibile în roșu, în timp ce lungimile de undă mai scurte sunt albastre. Marea Pată Roșie a planetei, o furtună veche de secole atât de mare încât ar putea înghiți Pământul, apare albă datorită luminii solare reflectate, la fel ca și alți nori de mare altitudine. Liniile întunecate indică o acoperire mică de nori.

La fel ca pe Pământ, particulele de la Soare interacționează cu atmosfera superioară a lui Jupiter pentru a crea spectacole de lumină numite aurore. Aceste aurore sunt vizibile atât la polul nordic, cât și la cel sudic al lui Jupiter în noile imagini.

Imaginile incredibile au fost procesate de Judy Schmidt, care nu are pregătire formală în domeniul astronomiei. Aceasta procesează imagini astronomice ca hobby de mai bine de un deceniu.

Deoarece datele care provin de la telescoape precum JWST vin sub formă de numere, nu de imagini, procesatorii de imagini trebuie să traducă datele pentru a avea sens pentru ochiul uman. De exemplu, Schmidt a trebuit să suprapună imaginile de la JWST pentru a ține cont de rotația rapidă a lui Jupiter (uriașa planetă face o rotație completă o dată la 10 ore).

Sursă text: livescience.com