Noua grilă de salarizare 2026: ce schimbări sunt pregătite pentru bugetari

Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării unitare pentru sistemul public, cu modificări importante privind coeficienții, sporurile și raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii. Deocamdată, informațiile provin din proiecte, drafturi și declarații oficiale, iar forma finală nu a fost votată.

Publicat de Cosmin Meca, 26 mai 2026, 08:22

În acest moment, noua grilă de salarizare pentru 2026 este încă în fază de proiect, draft și negocieri politice, însă au apărut deja mai multe detalii despre cum ar urma să arate noua Lege a salarizării unitare pentru bugetari.

Guvernul pregătește o nouă Lege a salarizării unitare pentru tot sistemul public, care ar urma să înlocuiască treptat actuala Lege 153/2017. Reforma este legată direct de PNRR, iar România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro dacă legea nu este adoptată.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistem. Diferența ar urma să fie limitată la maximum 1 la 8, în condițiile în care acum raportul este de aproximativ 1 la 12. Practic, salariile foarte mari ar urma să crească mai greu, iar salariile mici și medii ar trebui să se apropie treptat de vârful grilei.

Noua lege schimbă și sistemul de calcul. Sunt prevăzute grade salariale, coeficienți salariali și o evaluare a funcțiilor pe baza unor criterii mai clare. Fiecare funcție ar urma să aibă un coeficient, iar acesta va fi înmulțit cu o valoare de referință. Valoarea discutată în acest moment este de 4.325 de lei. De exemplu, un coeficient de 3,00 înmulțit cu 4.325 de lei ar duce la un salariu brut de 12.975 de lei.

O altă schimbare importantă privește sporurile. Drafturile apărute până acum indică o plafonare a sporurilor la maximum 20% din fondul de salarii al instituției, față de limita actuală de 30%. De asemenea, sporul pentru condiții vătămătoare ar putea dispărea în multe cazuri, iar indemnizația de hrană ar putea fi eliminată.

Guvernul susține că veniturile totale nu vor fi reduse direct. Premierul Ilie Bolojan a declarat că angajații care se află deja peste nivelul noii grile ar urma să rămână cu veniturile înghețate până când ceilalți îi ajung din urmă. Asta ar însemna că unii bugetari nu vor mai primi creșteri salariale o perioadă, în timp ce alții ar putea recupera treptat diferențele.

Aplicarea noii legi rămâne încă neclară. Unele informații indică o aplicare etapizată din 2026, în timp ce alte variante vorbesc despre intrarea completă în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Cel mai probabil scenariu este adoptarea legii în 2026, urmată de o aplicare parțială sau tehnică în același an și de implementarea completă din 2027.

În educație, au apărut informații privind salariile pentru profesori, directori, inspectori și rectori. Guvernul susține că profesorii ar trebui să ajungă la salarii motivante, dar creșteri mari nu sunt așteptate imediat.

În sănătate, drafturile discutate includ exemple precum un salariu brut de aproximativ 17.300 de lei pentru un medic primar, aproximativ 8.304 lei brut pentru un medic rezident anul I și aproximativ 8.218 lei brut pentru un asistent principal.

În justiție, magistrații ar urma să rămână în partea superioară a sistemului de salarizare. Pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost vehiculate salarii brute care pot ajunge la aproximativ 25.950 de lei.

În sistemul de ordine publică, poliție, MAI și armată, sindicatele au reacționat deja negativ. Acestea susțin că actuala lege nici măcar nu a fost aplicată complet și avertizează că există riscul pierderii unor drepturi și sporuri.

Oficial, Guvernul spune că urmărește reducerea haosului salarial, eliminarea sporurilor considerate nejustificate, construirea unui sistem unitar și legarea salariilor de performanță și responsabilitate. În același timp, Executivul încearcă să țină cheltuiala salarială a statului la aproximativ 8% din PIB.

Sindicatele critică în special posibila tăiere a sporurilor, înghețarea unor venituri, diferențele care ar putea rămâne între instituții și lipsa banilor reali pentru majorări importante. Organizațiile sindicale din educație, sănătate, MAI și administrație au început deja să pună presiune și au avertizat asupra unor posibile proteste.

Deocamdată, nu sunt clare forma finală a legii, toate anexele cu grile complete, coeficienții pentru fiecare funcție, calendarul exact de aplicare și modul final de calcul al sporurilor. În prezent circulă drafturi, variante de lucru, informații pe surse și declarații politice. Nu există încă o formă finală votată în Parlament.