Picăturile de apă ar putea deține ingredientul secret pentru apariția vieții

Timp de decenii, oamenii de știință au crezut că viața de pe Pământ a început în oceane. Cu toate acestea, chimia care a stat în spatele procesului a rămas o enigmă. Aminoacizii care au ajuns pe Pământul timpuriu prin intermediul meteoriților pot reacționa și se pot lega între ei pentru a forma peptide, blocurile de construcție ale proteinelor și, în cele din urmă, ale vieții.

Spre surprinderea cercetătorilor, procesul necesită pierderea unei molecule de apă, ceea ce pare foarte puțin probabil într-un mediu umed, apos sau oceanic. Pentru ca viața să se formeze, a avut nevoie de apă. Dar avea nevoie și de spațiu departe de apă.

Graham Cooks, profesor în cadrul Colegiului de Științe din Purdue, SUA, și echipa sa au descoperit răspunsul la această enigmă: „Apa nu este umedă peste tot.” La margini, acolo unde picătura de apă întâlnește atmosfera, pot avea loc reacții incredibil de rapide, transformând aminoacizii abiotici în elementele de bază ale vieții. Locurile în care spuma mării zboară în aer și unde valurile lovesc pământul sau unde apa dulce bolborosește pe o pantă au fost peisaje fertile pentru potențiala evoluție a vieții.

Reacțiile din picăturile de apă sunt extrem de rapide, lucru care a făcut posibilă evoluția vieții în cazul chimiei timpurii a Pământului. Înțelegerea modului în care funcționează acest proces a fost obiectivul a zeci de ani de cercetare științifică. Secretul modului în care a apărut viața pe Pământ îi poate ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă de ce s-a întâmplat acest lucru și să informeze căutarea vieții pe alte planete sau chiar pe luni.

Înțelegerea modului în care aminoacizii s-au construit singuri în proteine și, în cele din urmă, în forme de viață, revoluționează înțelegerea sintezei chimice de către oamenii de știință. Acest lucru ar putea ajuta chimiștii să accelereze reacțiile esențiale pentru descoperirea și dezvoltarea de noi medicamente și tratamente terapeutice pentru boli.

Sursă text: eurekalert.org