Preşedintele României va participa la reuniunea extraordinară a Consiliului European

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis va participa, în perioada 17-18 iulie a.c., la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei, informează Administrația Prezidențială.

Reuniunea va fi dedicată negocierii bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 şi Planului european pentru relansare economică.

Preşedintele Klaus Iohannis va susţine principalele obiective pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, acţionând, în acelaşi timp, pentru ajungerea cât mai curând posibil la un acord final.

Referitor la viitorul buget al Uniunii, Preşedintele României va reafirma obiectivul major al ţării noastre, respectiv obţinerea unor alocări cât mai importante pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare ale ţării.

În ceea ce priveşte posibila introducere a unor resurse proprii noi pentru finanţarea bugetului Uniunii, Preşedintele Klaus Iohannis va reitera faptul că România este în favoarea oricăror resurse care pot genera venituri suplimentare la bugetul UE, cu condiţia existenţei unui mecanism clar pentru a se evita impactul excesiv asupra contribuţiilor naţionale.

Referitor la Planul de redresare economică, Preşedintele României va susţine opţiunea unei ponderi mai mari a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, pentru a se putea asigura resursele financiare necesare pentru procesul de redresare economică în întreaga Uniune.

De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral şi eficient.

Preşedintele României va susţine asigurarea unei perioade de rambursare adecvate pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, pentru a permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu şi lung asumate la nivelul Uniunii Europene şi evitând, totodată, presiuni suplimentare asupra bugetelor naţionale.