Primele imagini cu laserul de la Măgurele. Piesele au ajuns în România
Publicat de Cosmin Meca, 30 august 2016, 19:00 / actualizat: 30 ianuarie 2021, 12:03
Primele piese care alcătuiesc laserul de la Măgurele au fost aduse în România, fiind scoase din cutii trei componente care vor fi montate într-o cameră specială dedicată laserului, la sediul Institutului de Fizică de la Măgurele, scrie Mediafax.
Fizicienii, împreună cu reprezentanţii firmei Thales, care construieşte laserul, au scos din cutiile sigilate, trei componente mari de laser. Asamblarea acestora va fi finalizată peste aproximativ un an, fiind vorba de sute de astfel de piese care sunt aduse din Franţa, la Institutul de Fizică de la Măgurele.
Denumit pe scurt „Laserul de la Măgurele”, echipamentul este mult mai complex decât relevă simpla descriere folosită pentru publicul larg.
În realitate, „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui), şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante.
Cercetătorii îşi propun să găsească soluţii şi răspunsuri pentru o serie de probleme pe care încă nu le ştim sau nu le putem rezolva. Spre exemplu, o aplicaţie care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele este o metodă revoluţionară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicaţii ar fi simularea radiaţiei cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute staţiile spaţiale sau navetele spaţiale pentru o călătorie de lungă durată cum ar fi o viitoare misiune spre Marte.
De asemenea, cercetătorii îşi propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, cum ar fi distribuţia elementelor în Univers. Nu în ultimul rând, la ELI-NP s-ar putea accelera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea putea înlocui pe viitor tehnologia folosită acum la CERN, adică marile acceleratoare de particule care au costuri foarte mari de construcţie şi operare.
Proiectul ELI se desfăşoară în trei ţări, nu numai în România, iar până în 2018, toate echipamentele vor fi instalate în cadrul sediului care se contruieşte în prezent pe platforma de la Măgurele.
Istoric vorbind, ideea de ELI s-a născut în 2005, la iniţiativa comunităţii europene a cercetătorilor laserişti şi în principal a cercetătorului francez Gérard Mourou. În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 ţări. Câştigătorii au fost România, Republica Cehă şi Ungaria. Proiectul din România costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), o parte din bani fiind alocaţi de Comisia Europeană şi restul din bugetul guvernului român.
