Români din Belfast, cu locuințele vandalizate în timpul violențelor anti-imigrație

Violențele izbucnite în Belfast, după un atac cu cuțitul care a alimentat proteste anti-imigrație, au afectat direct și cetățeni români. Locuințele a trei familii au fost vandalizate, iar acestea au cerut sprijin consular și intenționează să plece din Irlanda de Nord.

Publicat de Cosmin Meca, 11 iunie 2026, 09:50

Violențele din Belfast au pornit după un atac cu cuțitul comis luni seară, 8 iunie, în zona Kinnaird Avenue, din nordul orașului. Victima, Stephen Ogilvie, un bărbat de peste 40 de ani, a fost grav rănită la față, spate și ochi. Suspectul, Hadi Alodid, în vârstă de 30 de ani, cetățean sudanez, a fost pus sub acuzare pentru tentativă de omor, amenințări cu moartea și posesie de cuțit. Poliția nord-irlandeză a precizat că atacul nu este tratat, până acum, ca incident terorist.

După ce imaginile atacului au circulat pe rețelele sociale, au fost convocate proteste anti-imigrație. În seara de 9 iunie, manifestațiile au degenerat în revolte. Grupuri de bărbați mascați au incendiat mașini, au atacat locuințe și afaceri considerate ca aparținând migranților sau minorităților etnice și au aruncat cu obiecte în polițiști. Cele mai grave imagini au venit din estul Belfastului, inclusiv din Lendrick Street și zona Newtownards Road, unde au fost văzute mașini arse, case afectate de incendii și un autobuz Glider incendiat.

Partea confirmată oficial este că Ministerul român de Externe a anunțat că locuințele a trei familii de cetățeni români au fost vandalizate în urma violențelor din noaptea de 9 iunie. Cele trei familii sunt în contact cu Consulatul General al României la Edinburgh. Potrivit MAE, românii sunt în siguranță, dar și-au exprimat intenția de a reveni în România cât mai repede.

Nu au fost raportate victime de cetățenie română, conform informațiilor disponibile până acum. În același context, Consulatul General al României la Edinburgh a primit o solicitare pentru emiterea unui titlu de călătorie pentru un minor român, depusă de un părinte care vrea să se întoarcă în România împreună cu familia după violențe.

Detaliul important este că nu vorbim doar despre panică generală, ci despre locuințe atacate efectiv. MAE folosește formularea „locuințe vandalizate”, iar presa românească a preluat că familiile afectate vor să plece din Belfast și să revină în țară. Până acum, autoritățile nu au publicat numele familiilor, adresele sau amploarea exactă a pagubelor pentru fiecare locuință, ceea ce este normal din motive de siguranță.

Presa locală și internațională descrie un tablou mai larg al atacurilor asupra minorităților: case vizate, ferestre sparte, incendii, oameni evacuați și familii forțate să plece din locuințe. Irish Examiner a relatat că, într-o zonă unionistă din estul Belfastului, cel puțin trei case au fost incendiate, iar o martoră a indicat una dintre locuințe ca aparținând unei familii de români/romi. Această informație vine din mărturie locală, nu din comunicarea oficială a MAE, deci trebuie tratată ca relatare de presă, nu ca bilanț oficial.

Conform relatărilor din presa internațională, 27 de persoane au rămas fără locuință după violențele din 9 iunie, iar printre cei salvați de forțele de ordine s-a aflat și un bebeluș de două luni. În aceeași noapte au fost incendiate locuințe, mașini și un autobuz, iar unele afaceri aparținând minorităților au fost atacate.

Euronews notează că Belfastul s-a trezit pe 10 iunie cu locuințe avariate, vehicule arse și familii strămutate. Potrivit aceleiași surse, trei case au fost distruse de foc, un supermarket cu specific oriental și un bar turcesc au fost vizate, iar pompierii au primit 256 de apeluri de urgență în cinci ore și au intervenit la 62 de incidente.

A doua noapte de tulburări, pe 10 iunie, a fost mai redusă ca amploare, dar nu lipsită de violență. Poliția a folosit tunuri cu apă în zona Newtownabbey/Glengormley, după ce protestatarii au aruncat cu cărămizi, sticle, artificii și alte obiecte. PSNI a transmis oficial că publicul trebuie să evite zona Antrim Road din Glengormley, unde au fost aruncate proiectile către polițiști și au fost incendiate pubele.

Un element grav este circulația online a adreselor unor locuințe despre care se afirma că ar aparține migranților. PSNI a avertizat că publicarea sau distribuirea unor adrese în acest context este total inacceptabilă, pune vieți în pericol și poate constitui infracțiune, mai ales dacă informațiile sunt folosite pentru a amenința sau expune oameni.

Asta contează direct pentru românii afectați: după ce locuințele unor familii de români au fost vandalizate, orice răspândire de adrese, poze cu case sau identificarea familiilor poate crește riscul pentru ele. Pentru material jurnalistic, linia sigură este să se vorbească despre trei familii românești afectate și despre intervenția Consulatului, fără detalii care le pot identifica.

Familia victimei atacului cu cuțitul a condamnat violențele și a cerut public ca tragedia să nu fie folosită pentru ură sau divizare. În declarația transmisă prin PSNI, familia a subliniat că migranții contribuie semnificativ la societate, inclusiv în sistemul de sănătate și în domeniul ospitalității.

Premierul britanic Keir Starmer a condamnat tulburările și a spus că oamenii au dreptul să fie furioși după atac, dar nu au dreptul să scoată familii din case, să incendieze proprietăți publice sau să atace poliția. Liderii din Irlanda de Nord au folosit formulări foarte dure. Michelle O’Neill a descris grupurile de bărbați mascați care ard familii în propriile case drept acte de lașitate și huliganism.

Reuters notează că violențele anti-migrație din Belfast au reactivat amintiri legate de perioada The Troubles, conflictul sectar nord-irlandez încheiat în mare parte prin Acordul din Vinerea Mare, din 1998. Diferența este că, în aceste episoade recente, țintele principale nu mai sunt definite sectar, ci rasial și anti-imigrație.

Datele citate de Reuters arată că, în anul încheiat în martie 2026, PSNI a înregistrat 2.367 de incidente rasiale și 1.507 infracțiuni rasiale, cel mai ridicat nivel de la începutul evidențelor moderne, în 2004/2005. Asta explică de ce atacurile asupra românilor din Belfast nu par un incident izolat, ci parte dintr-un val mai larg de ostilitate împotriva migranților și minorităților.

MAE le recomandă românilor din Irlanda de Nord să respecte instrucțiunile poliției locale și să evite zonele unde au loc demonstrații. Românii aflați într-o situație dificilă sau urgentă pot contacta linia de urgență a Consulatului General al României la Edinburgh: +44 (0) 7951 858 445.

Unghiul cel mai solid este acesta: trei familii de români din Belfast au ajuns în situația de a-și vedea casele vandalizate în timpul violențelor anti-imigrație, iar acum vor să revină în România. Nu sunt raportate victime românești, dar faptul că oamenii cer documente de călătorie și vor să plece arată că impactul nu este doar material, ci și psihologic: frică, nesiguranță și sentimentul că nu mai sunt protejați în propria locuință.