România, ultima din regiune la pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. IMM-urile adoptă însă AI mult mai rapid decât arată statisticile oficiale

România rămâne pe ultimul loc în regiune în ceea ce privește pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială, însă un studiu realizat de IMM România arată că firmele mici și mijlocii adoptă deja AI într-un ritm mult mai rapid decât indică statisticile oficiale. Principala problemă este lipsa competențelor digitale și a sprijinului instituțional.

Publicat de Cosmin Meca, 22 iulie 2026, 09:21

IMM România a lansat analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, un instrument care măsoară gradul de pregătire a României pentru transformările aduse de inteligența artificială pe piața muncii.

Indexul este construit pe baza a nouă indicatori oficiali Eurostat, grupați în patru piloni: capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare. Analiza este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri din România.

Trei concluzii-cheie

1. România se află în categoria „decalaj semnificativ” față de media Uniunii Europene.

Cu un scor final de 52,5 puncte din 100, unde 100 reprezintă media UE-27, România se situează sub toate statele din regiune analizate: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9). Modelul de bune practici rămâne Estonia, cu un indice de 106,1.

Cel mai slab rezultat este înregistrat la capitolul inovare și adaptare instituțională, unde România obține doar 20,5 puncte, pe fondul celui mai redus nivel al cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană.

2. România nu recuperează decalajul față de media europeană.

Între 2021 și 2025, ponderea firmelor românești cu peste 10 angajați care utilizează inteligența artificială a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%.

În aceeași perioadă însă, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, ceea ce înseamnă că diferența dintre România și Uniunea Europeană s-a menținut aproape neschimbată, la un raport de aproximativ unu la patru.

Potrivit autorilor studiului, fără măsuri țintite și investiții consistente, România riscă să rămână permanent în urma celorlalte state europene.

3. IMM-urile folosesc inteligența artificială într-un ritm mult mai mare decât arată statisticile oficiale.

Sondajul realizat de IMM România relevă că 66,1% dintre firmele respondente folosesc deja cel puțin un instrument bazat pe inteligență artificială, de peste 12 ori mai mult decât procentul de 5,2% surprins în statisticile oficiale.

Acest lucru arată că adopția AI este mult mai extinsă în practică, însă se produce în mod informal, fără programe de sprijin și fără o pregătire suficientă a forței de muncă.

Principala provocare nu este utilizarea tehnologiei, ci distribuția inegală a capacității de adaptare. Un număr restrâns de firme și angajați cu competențe digitale avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare precum comerțul, transporturile, HoReCa sau industria rămân vulnerabili.

Totodată, doar 31,8% dintre români dețin competențe digitale cel puțin de bază, comparativ cu 60,4%, media Uniunii Europene, cel mai scăzut nivel din blocul comunitar.

Președintele IMM România, Florin Jianu, afirmă că datele evidențiază un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai rapid decât reflectă statisticile oficiale, însă fac acest lucru pe cont propriu, fără sprijin instituțional și fără ca forța de muncă să beneficieze de competențele digitale necesare.

În acest context, organizația solicită lansarea unui program național de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale, finanțat prin vouchere pentru IMM-uri și angajați, dezvoltarea unor programe de reconversie profesională dedicate sectoarelor cu risc ridicat și pregătirea companiilor pentru aplicarea prevederilor AI Act în perioada 2026–2027.