Românii cu credite legate de ROBOR ar putea primi bani înapoi. Ce trebuie să dovedească în instanță
Scandalul ROBOR poate ajunge direct în buzunarul românilor care au avut credite în lei cu dobândă variabilă. După amenzile uriașe aplicate de Consiliul Concurenței, clienții afectați pot cere despăgubiri, însă banii nu se acordă automat și trebuie obținuți prin instanță.
Publicat de Cosmin Meca, 17 iunie 2026, 11:31
Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea regulilor de concurență în procedura de stabilire a indicelui ROBOR.
Autoritatea susține că băncile participante la fixingul ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, într-un moment în care cotațiile trebuiau să fie stabilite independent.
Decizia nu vizează politicile Băncii Naționale a României sau reglementările generale din sectorul bancar, ci comportamentul băncilor în perioada în care erau transmise cotațiile folosite pentru calcularea ROBOR.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate unor bănci importante din sistem. Banca Transilvania a primit o amendă de 875,74 milioane de lei, la care se adaugă 85,03 milioane de lei pentru fapta OTP Bank România. BCR a fost sancționată cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank cu 431,03 milioane de lei, BRD – Groupe Société Générale cu 412,47 milioane de lei, ING Bank cu 405,91 milioane de lei, CEC Bank cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank cu 45,86 milioane de lei, iar Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.
Pentru clienți, miza este legată de posibilitatea de a cere despăgubiri. Vizați sunt, în primul rând, românii care au avut credite în lei cu dobândă variabilă calculată după formula ROBOR plus marjă fixă. În această categorie intră mai ales creditele mai vechi, contractate înainte ca IRCC să devină indicele folosit pentru creditele noi acordate populației.
Despăgubirile nu se acordă automat. Fiecare client trebuie să demonstreze că a avut un credit legat de ROBOR, că a plătit dobânzi în perioada relevantă și că a suferit un prejudiciu concret. Nu este suficientă simpla existență a unui credit sau faptul că ratele au crescut.
Pot cere despăgubiri, cel puțin teoretic, și persoanele care și-au închis creditul, l-au refinanțat sau l-au achitat anticipat, dacă pot dovedi că au plătit rate calculate pe baza ROBOR în perioada vizată.
Prejudiciul nu înseamnă toate dobânzile plătite și nici orice creștere a ROBOR. În principiu, ar trebui calculată diferența dintre sumele achitate efectiv de client și sumele care ar fi fost plătite dacă nu ar fi existat comportamentul anticoncurențial constatat. Pentru stabilirea exactă a acestor diferențe ar fi necesare expertize financiare.
Sumele care ar putea fi cerute diferă de la caz la caz. În cazul creditelor de consum, despăgubirile ar putea fi mai mici, în timp ce pentru creditele ipotecare mari, cu solduri ridicate și perioade lungi de expunere la ROBOR, ele ar putea ajunge la câteva mii sau chiar zeci de mii de lei.
Românii care vor să verifice dacă pot cere bani înapoi trebuie să strângă documentele legate de credit: contractul inițial, actele adiționale, graficele de rambursare, notificările de modificare a dobânzii, extrasele de cont, istoricul ratelor plătite, istoricul dobânzii aplicate și documentele de refinanțare sau închidere a creditului, acolo unde este cazul.
Un pas important este solicitarea unei situații complete de la bancă, cu dobânzile aplicate și indicele ROBOR folosit la fiecare actualizare. Fără aceste documente, calcularea prejudiciului devine dificilă.
Acțiunile în instanță pot fi formulate după redactarea deciziei Consiliului Concurenței, pentru că aceasta va sta la baza cererilor civile. Totuși, băncile au anunțat că vor contesta sancțiunile, iar procesele clienților ar putea fi suspendate până la soluționarea definitivă a litigiilor privind decizia autorității de concurență.
Termenul special pentru astfel de acțiuni este de cinci ani, potrivit legislației privind despăgubirile în cazurile de încălcare a regulilor de concurență. Termenul are însă reguli speciale și poate fi influențat de durata investigației Consiliului Concurenței și de momentul în care persoana prejudiciată a aflat despre faptă, prejudiciu și autorul încălcării.
Un proces presupune și costuri. Clientul trebuie să ia în calcul taxa judiciară de timbru, onorariul avocatului și eventualele costuri ale expertizei financiare. Dacă acțiunea este respinsă, reclamantul poate fi obligat să plătească și cheltuielile de judecată ale băncii.
Pe fondul scandalului, a fost anunțat și un proiect de lege care ar putea simplifica recuperarea prejudiciilor provocate de încălcarea regulilor de concurență. Proiectul ar facilita acțiunile colective pentru persoane fizice și ar permite recuperarea centralizată a unor prejudicii suportate de autorități publice.
Băncile resping acuzațiile și susțin că mecanismul ROBOR era reglementat și supravegheat. Unele instituții au transmis că sunt pregătite pentru procese de durată și că vor contesta decizia Consiliului Concurenței.
BNR a cerut clarificări suplimentare, avertizând că discuția publică poate crea confuzii și așteptări nerealiste. Banca centrală a atras atenția că trebuie evitată transformarea cazului într-o concluzie generală potrivit căreia toți clienții cu ROBOR ar avea automat bani de primit.
Cazul rămâne important pentru sute de mii de români care au avut credite legate de ROBOR. Decizia Consiliului Concurenței deschide posibilitatea unor acțiuni în instanță, dar drumul până la eventuale despăgubiri este lung, tehnic și dependent de documente, expertize și hotărâri judecătorești.
