Rușii se întorc masiv la numerar. Problemele cu internetul și economia îi împing să scoată bani din bănci

Tot mai mulți ruși păstrează bani lichizi în casă sau în portofel, pe fondul întreruperilor repetate ale internetului, al problemelor cu plățile electronice și al deteriorării economiei. Creșterea numerarului aflat în circulație pune presiune pe bănci, favorizează economia informală și ridică semne de întrebare privind încrederea populației în sistemul financiar.

Publicat de Cosmin Meca, 20 iulie 2026, 09:17

În Rusia se observă o creștere puternică a cererii pentru bani lichizi, alimentată de întreruperile repetate ale internetului mobil, de neîncrederea în funcționarea plăților electronice și de presiunea tot mai mare asupra economiei și companiilor.

Datele nu indică, deocamdată, un asalt asupra băncilor comparabil cu o panică bancară clasică. Fenomenul este însă suficient de amplu încât să afecteze lichiditatea sistemului bancar și să îngrijoreze autoritățile ruse.

Între 1 și 16 iulie 2026, volumul numerarului aflat în circulație în Rusia a crescut cu aproximativ 513 miliarde de ruble, echivalentul a peste șase miliarde de dolari la cursurile recente.

Creșterea din numai jumătate de lună a fost mai mare decât cea înregistrată pe parcursul întregii luni mai, mai mare decât cea din întreaga lună iunie și de aproximativ 2,6 ori mai mare decât avansul numerarului din toată luna iulie 2025.

În aprilie 2026, numerarul în circulație crescuse cu 678,7 miliarde de ruble, în mai cu 327,5 miliarde, iar în iunie cu 426,4 miliarde. Din februarie și până la 16 iulie, creșterea cumulată a fost de aproximativ 2.420 de miliarde de ruble.

La începutul lunii iulie, în afara casieriilor Băncii Centrale se aflau aproximativ 20.900 de miliarde de ruble în bancnote și monede. Această sumă include nu doar banii păstrați acasă de populație, ci și numerarul din casele companiilor, băncile comerciale și bancomate. Prin urmare, nu toți banii reprezintă retrageri directe făcute de cetățeni.

O altă analiză, bazată pe datele Băncii Centrale a Rusiei, arată că, de la începutul anului 2026, numerarul pus suplimentar în circulație a ajuns la aproximativ 1.560 de miliarde de ruble, adică în jur de 20 de miliarde de dolari.

Este cea mai mare creștere pentru această perioadă a anului, cu excepția anilor pandemiei de COVID-19.

Diferența dintre cifra de 1.560 de miliarde de ruble și creșterea de 2.420 de miliarde începând din februarie este explicată prin faptul că, în ianuarie, cantitatea de numerar din circulație scăzuse sezonier, înainte ca tendința să se inverseze.

Motivul imediat pentru revenirea la numerar este reprezentat de întreruperile frecvente ale internetului mobil. Autoritățile ruse susțin că restricțiile sunt necesare pentru a împiedica dronele ucrainene să utilizeze rețelele mobile pentru navigație sau pentru transmiterea datelor.

În timpul acestor întreruperi pot deveni inutilizabile terminalele de plată din magazine, aplicațiile bancare, unele bancomate, aplicațiile de taxi și livrare, automatele de parcare, precum și numeroase servicii publice și comerciale disponibile online.

În martie, chiar și unele servicii guvernamentale și bancare incluse pe listele oficiale de platforme permise au încetat să funcționeze în centrul Moscovei. Unele bancomate conectate prin rețele mobile au devenit, de asemenea, inutilizabile.

În aceste condiții, oamenii păstrează mai mulți bani în casă sau în portofel pentru a putea cumpăra alimente, combustibil și alte produse de bază atunci când plata cu cardul nu funcționează.

Restricțiile nu mai afectează doar regiunile de frontieră. Întreruperile au început să fie semnalate în numeroase regiuni rusești încă din 2025, dar în primăvara lui 2026 au devenit vizibile și la Moscova.

În anumite perioade, nu a fost oprit doar internetul mobil, ci și serviciul de voce. Companiile de taxi au început să ofere posibilitatea comandării telefonice și a plății în numerar. Restaurantele, cafenelele și magazinele au pierdut clienți deoarece terminalele nu puteau procesa tranzacțiile.

Pentru numai cinci zile de restricții la Moscova, pierderile suferite de companii au fost estimate la 3-5 miliarde de ruble, adică aproximativ 38-63 de milioane de dolari. Alte estimări au fost chiar mai ridicate.

Există și o componentă psihologică. Cetățenii nu retrag neapărat bani deoarece se așteaptă ca banca lor să dea faliment, ci pentru că nu mai au încredere că vor putea accesa banii digital atunci când au nevoie.

Rusia a mai cunoscut creșteri bruște ale cererii pentru numerar după declanșarea invaziei pe scară largă, după anunțarea mobilizării parțiale din septembrie 2022, în timpul revoltei grupării Wagner din iunie 2023 și în perioadele cu sancțiuni financiare sau zvonuri despre limitarea retragerilor.

Actualul fenomen este însă diferit prin faptul că întreruperile de internet au devenit repetate și afectează viața cotidiană, nu doar reacția temporară la un eveniment politic sau militar.

Un alt factor important este presiunea fiscală. Din ianuarie 2026, cota generală de TVA din Rusia a crescut de la 20% la 22%. Măsura ar trebui să aducă statului aproximativ un trilion de ruble suplimentare, bani necesari inclusiv pentru acoperirea deficitului bugetar și a cheltuielilor militare.

În paralel, autoritățile au încercat să extindă numărul firmelor mici obligate să plătească TVA, prin reducerea pragului de venituri de la care se aplică taxa. După protestele antreprenorilor, o parte dintre aceste modificări au fost amânate sau introduse mai lent.

Pentru unele firme mici, plata în numerar oferă posibilitatea de a nu înregistra toate vânzările, de a evita emiterea bonurilor fiscale, de a declara venituri mai mici, de a plăti salarii parțial în plic și de a reduce TVA-ul și celelalte taxe datorate.

Farmaciile, restaurantele, saloanele de înfrumusețare, piețele și magazinele de cartier ar încuraja din ce în ce mai des plata în numerar. Într-un sondaj realizat de organizația patronală Opora Rusia, aproximativ 6% dintre antreprenori au recunoscut că au început să folosească diferite scheme gri pentru a face față noii poveri fiscale.

Un oficial de rang înalt al Sberbank a avertizat că numerarul retras nu mai revine în sistem prin depuneri, bancomate sau serviciile de colectare ale băncilor. Acesta a vorbit și despre semnale privind reapariția salariilor plătite în plic.

Fenomenul afectează direct băncile. La sfârșitul lunii iunie, numerarul aflat în afara băncilor crescuse cu aproximativ 17,5% într-un an, depășind 19.000 de miliarde de ruble.

Atunci când oamenii și companiile retrag banii, băncile pierd o parte dintre depozitele pe care le utilizează pentru creditare și pentru finanțarea operațiunilor curente. Din această cauză, deficitul de lichiditate al sistemului bancar rus ajunsese în iunie la aproximativ 2.000 de miliarde de ruble.

Banca Centrală estimează că deficitul ar putea ajunge până la sfârșitul anului la aproximativ 3.600 de miliarde de ruble. Instituția susține însă că băncile mari dispun de suficiente active pe care le pot folosi drept garanții pentru a obține finanțare și că nu sunt necesare măsuri speciale de stabilizare.

Regulatorul injectează bani în sistem prin operațiuni de refinanțare. După o reducere prudentă a dobânzii-cheie, cererea băncilor la una dintre licitațiile de lichiditate a depășit cu peste o treime suma oferită de Banca Centrală.

Deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a vorbi despre un bank run generalizat sau despre un colaps iminent al băncilor rusești.

O panică bancară clasică apare atunci când clienții se tem că băncile nu le mai pot restitui depozitele și încearcă să-și retragă toți banii într-un timp foarte scurt.

În Rusia, explicațiile actuale sunt mai complexe. Oamenii au nevoie de numerar deoarece plățile electronice pot cădea, firmele îl folosesc pentru a reduce taxele sau pentru activități nedeclarate, există îngrijorări economice și neîncredere în infrastructura financiară, iar băncile și bancomatele păstrează și ele rezerve mai mari de bancnote. O parte dintre retrageri poate avea și caracter sezonier.

Totuși, dacă retragerile continuă să crească, fenomenul poate deveni o problemă financiară mai serioasă, mai ales dacă se combină cu împrumuturi neperformante, scăderea creditării și încetinirea economiei.

Guvernul rus și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,3% la numai 0,4%. În primul trimestru, economia ar fi înregistrat o contracție de aproximativ 0,3%.

După creșterea puternică alimentată de cheltuielile militare, economia începe să resimtă efectele dobânzilor ridicate, inflației, taxelor mai mari, sancțiunilor occidentale, deficitului de forță de muncă, scăderii investițiilor civile, creditării mai scumpe, problemelor din sectorul petrolier și cheltuielilor uriașe necesare războiului.

În iulie, indicatorul de climat de afaceri calculat de Banca Centrală a coborât la cel mai redus nivel de la jumătatea anului 2022. Kremlinul a recunoscut existența unor dificultăți, dar a susținut că situația nu este critică și că stabilitatea macroeconomică este păstrată.

Revenirea la numerar creează Kremlinului mai multe probleme simultan. Tranzacțiile în numerar sunt mai greu de urmărit, iar firmele pot ascunde o parte din vânzări, ceea ce reduce veniturile fiscale.

În același timp, mai puțini bani în depozite înseamnă o nevoie mai mare de finanțare din partea Băncii Centrale. Este afectat și procesul de digitalizare, în condițiile în care Rusia investise masiv în plăți electronice și în propriul sistem de carduri după sancțiunile occidentale.

Numerarul implică și costuri suplimentare, deoarece trebuie tipărit, transportat, păzit și încărcat în bancomate. În plus, extinderea plăților în bani lichizi poate favoriza economia informală, salariile plătite în plic și vânzările fără bon fiscal.

Fenomenul afectează și imaginea de stabilitate pe care Kremlinul a încercat să o transmită. Autoritățile ruse au prezentat mult timp sistemul bancar și infrastructura digitală drept dovezi ale rezistenței economiei în fața sancțiunilor.

Rușii nu scot bani din bănci dintr-un singur motiv. Fenomenul este rezultatul combinat al războiului, întreruperilor de internet, taxelor mai mari, încetinirii economiei și neîncrederii în disponibilitatea permanentă a plăților digitale.

Deocamdată, Banca Centrală susține că sistemul bancar poate absorbi retragerile. Ritmul din prima jumătate a lunii iulie este însă neobișnuit de ridicat, iar faptul că numerarul rămâne în afara sistemului bancar reprezintă un semnal important privind deteriorarea încrederii și extinderea economiei informale.