Sfântul Trifon, protector al grădinilor, viilor și livezilor

Ziua Sfântului Mucenic Trifon (1 februarie) este considerată prima mare sărbătoare a calendarului agricol, pomicol şi viticol. În tradiţia populară, la sate era zi nelucrătoare, pentru ca holdele să nu fie atacate de insecte. Viile, livezile şi grădinile sunt stropite cu agheasmă, astăzi, pentru a fi ferite de mană, piatră şi ger.

În zona de sud a Olteniei, cu precădere în judeţul Dolj, Sfântul Mucenic Trifon, cunoscut ca ocrotitor al ogoarelor, este sărbătorit, conform unor vechi tradiţii locale, cu slujbe de binecuvântare a plantaţiilor de viţă de vie, a grădinilor şi livezilor.

Sfântul Mucenic Trifon este şi apărător împotriva duhurilor rele şi izbăvitor de durere. În tradiţia populară este socotit izbăvitor din nenorociri, vindecător şi sfântul care te ajută să ajungi la adânci bătrâneţi. O altă tradiţie a satului românesc spune că cine lucrează în ziua sfântului va avea în gospodărie daune din partea lupilor.

De Sfântul Trifon oamenii mergeau în dealul cu vii, tăiau câte 23 de vițe de vie pentru ca strugurii să nu mucezească, iar vinul să fie bun. Apoi se boteza via cu agheasmă de la Bobotează, ca să fie ferită de mană, de piatră, de ger și să aducă rod mult, se dezgropa sticla sau plosca îngropată de cu toamnă și oamenii se adunau în jurul unui foc aprins pe o înălțime, tăiau coarde de vită în patru locuri, în formă de cruce, iar deasupra turnau vin pe coarda tăiată, puneau sare și înfigeau o bucată de slănină și una de pâine ca să sporească rodul. Seara bărbații se întorceau în sat cu făclii aprinse, purtând pe cap cununi făcute din primele corzi tăiate din vie. Acasă, viticultorii erau așteptați cu masa îmbelșugată, semn că așa trebuia să fie și producția viticolă.

Rugăciunea Sfântului Mucenic Trifon

„Vă blestem pe voi, fiarele cele de multe feluri, viermii, omizile, gândacii, lăcustele, şoarecii, cârtiţele şi puricii, şi tot felul de muşte, molii şi furnici, viespi şi urechelniţe şi tot felul de jigănii ce se târăsc pe pământ şi păsări ce zboară, care aduc stricăciuni şi pagubă holdelor, viilor, pomilor şi grădinilor; vă blestem cu Dumnezeu Tatăl cel fără de început, şi cu Fiul Lui cel împreună fără de început şi de o fiinţă, şi cu Duhul Lui cel Preasfânt, Care este de o fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul şi de viaţă făcător; vă blestem pe voi cu întruparea Unuia‑Născut Fiul lui Dumnezeu, a Domnului nostru Iisus Hristos, cu viaţa Lui de pe pământ cea dimpreună cu oamenii şi cu patima Lui cea mântuitoare şi cu moartea Lui cea făcătoare de viaţă şi cu învierea Lui cea de a treia zi şi cu înălţarea Lui la ceruri, şi cu toată purtarea de grijă cea dumnezeiască şi mântuitoare; vă blestem pe voi cu sfinţii heruvimi cei cu ochi mulţi şi cu serafimii cei cu câte şase aripi, care zboară împrejurul scaunului dumnezeiesc şi strigă: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot; vă blestem pe voi cu sfinţii îngeri şi cu toată puterea, cu miile de mii şi cu milioanele de milioane, care cu multă frică stau înaintea slavei Domnului, ca să nu stricaţi via, nici holda, nici grădina, nici pomii şi nici legumele robului lui Dumnezeu; ci duceţi‑vă în munţii cei pustii, în copacii cei neroditori în care v‑a dăruit vouă Dumnezeu hrana cea de toate zilele; vă blestem pe voi cu scumpul Trup şi Sânge al lui Hristos, Adevăratul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, prin Care s‑a dat nouă mântuire şi răscumpărare.

Să nu stricaţi nici holda, nici via, nici grădina, nici orice pom roditor şi neroditor; nici frunza legumelor să nu stricaţi din cuprinsul şi locul robului lui Dumnezeu. Iar de nu mă veţi asculta pe mine şi veţi călca blestemul cu care v‑am blestemat, nu vă voi pedepsi eu smeritul şi nevrednicul Trifon, ci Dumnezeul lui Avraam şi al lui Isaac şi al lui Iacov, Care va veni să judece viii şi morţii. Pentru aceasta, precum mai înainte v‑am zis vouă: duceţi‑vă în munţii cei pustii, în copacii cei neroditori; şi, de nu mă veţi asculta pe mine, voi ruga pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, ca să trimită pe îngerul Său, care este peste fiare, şi cu fier şi cu plumb vă va lega şi vă va omorî, de vreme ce n‑aţi luat în seamă blestemul şi rugăciunea mea, a smeritului Trifon; încă şi păsări, fiind trimise prin rugăciunea mea, vă vor mânca pe voi. Încă vă blestem pe voi şi cu numele cel mare scris pe piatra care nu l‑a putut răbda, ci s‑a topit ca ceara de faţa focului. Ieşiţi din locurile acestea şi vă duceţi în locuri neumblate şi fără apă şi neroditoare, cum mai înainte am zis vouă. Ieşiţi din locul şi cuprinsul robilor lui Dumnezeu, care pe mine mă cheamă în ajutorul, folosirea şi mântuirea lor. Ca şi întru acestea să se slăvească preasfântul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, şi să se plinească rugăciunile şi cererile smeritului Trifon. Că lui Dumnezeu se cuvine slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.”