Ştefania Mărăcineanu – un adevarat fenomen în lumea ştiinţifică europeană
Publicat de Cosmin Meca, 18 noiembrie 2015, 10:54 / actualizat: 29 ianuarie 2021, 20:05
Stefania Maracineanu, profesoara de chimie si fizica la Scoala de Fete din Bucuresti, sosea in 1922 la Paris, cu o bursa din partea Ministerului de Stiinte din Romania. Datorita cunostintelor sale, a fost acceptata in laboratoarele celebrei Marie Curie, unde a lucrat cu oameni de stiinta remarcabili. Aici descopera cum se produce radioactivitatea artificiala, lucru demonstrat si in teza sa de doctorat sustinuta la Sorbona, in 1924. Sustinerea tezei a avut loc in fata unei comisii din care facea parte si Marie Curie.
Dupa doctorat, Stefania Maracineanu ramane in Franta pana in 1930, ca sa-si continue cercetarile alaturi de alti savanti europeni. Ea studiaza legătura dintre radioactivitate şi ploi, iar mai târziu relaţia dintre cutremure şi precipitaţii.
In 1935, sotii Frederic si Irene Joliot-Curie sunt cei care castiga premiul Nobel, pentru fantastica descoperire a radioactivitatii artificiale.
In 1930, Stefania Maracineanu se intoarce in Romania, de care ii era dor; refuza diferitele oferte din strainatate si prefer sa duca o munca de pionierat acasa, intemeind primul laborator de radioactivitate din tara, la Politehnica Bucuresti.
S-a ocupat şi de fenomenele meteorologice, reuşind să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive şi, de asemenea, să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii. În 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume în Bărăgan,;continua apoi cercetările ce pareau de domeniul science-fiction-ului, în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. A semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur creşte radioactivitatea în zona epicentrului.
[jwplayer mediaid=”181963″]
